Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Zilele Eminescu, 2017 de ---

La Botoşani, locul de naştere al poetului Mihai Eminescu, în preajma zilei de 15 ianuarie, devenită Ziua Culturii Naţionale, se desfăşoară de 48 de ani Zilele Eminescu, o ediţie de iarnă, legată de aniversarea poetului, şi alta de vară, pe 15 iunie, legată de comemorarea poetului. La actuala ediţie, un adevărat desant de scriitori de primă linie a sosit la Botoşani pentru a participa activ la manifestările organizate de instituţiile de cultură botoşănene. Enumerarea lor mai la vale va justifica afirmaţia de mai sus.

Manifestările au început pe 14 ianuarie, cu două deplasări: una în afara ţării la Bălţi, R. Moldova, şi alta la Vorona, locul de obîrşie a mamei poetului Mihai Eminescu. La Universitatea „Alecu Russo”, în cadrul unei şedinţe festive a Senatului universităţii conduse de rectorul Ioan Gagim, i-a fost conferit titlul de Doctor Honoris Causa academicianului Nicolae Manolescu. Laudatio a fost făcut de şeful catedrei de Limba şi Literatura Română, conf. dr. Nicolae Leahu. Au mai vorbit despre personalitatea profesorului şi criticului român Maria Curtescu şi Anatol Moraru, cadre ale aceleiaşi universităţi, şi Răzvan Voncu din partea delegaţiei din ţară. În cuvîntul ţinut în faţa unei săli elevate, Nicolae Manolescu a accentuat importanţa limbii în formarea unei identităţi naţionale, argumentînd cu aspecte din viaţa sa de profesor, dar şi de ambasador al României la UNESCO, adăugînd că fără limba maternă bine însuşită nu se poate forma o cultură temeinică şi, deci, nici o identitate rezistentă în timp. De asemenea, a mai spus că nu există o limbă moldovenească între Prut şi Nistru, ci o limbă română, recunoscută astfel peste tot în lume. Delegaţia care l-a însoţit pe domnul Nicolae Manolescu la Bălţi a fost formată din: Ion Pop, şi domnia sa membru al Academiei Române, Cornel Ungureanu, Eugen Negrici, Gabriel Chifu, Răzvan Voncu, Ioan Holban, Lucian Vasiliu, Mircea A. Diaconu, Vasile Spiridon, Ala Sainenco, Vasile Iftime şi Gellu Dorian. În aceeaşi zi, o altă echipă de scriitori invitaţi la manifestările de la Botoşani s-a deplasat la Vorona, unde a avut loc o şezătoare literară, completată de un bogat program artistic susţinut de membrii Societăţii „Raluca Iuraşcu” din localitate. Au participat: Al. Cistelecan, Ion Mureşan, George Vulturescu, Ioan Moldovan, Aurel Pantea, Liviu Ioan Stoiciu, Doina Popa, Adrian Alui Gheorghe, Radu Florescu, Nicolae Sava, Cassian Maria Spiridon, Marius Chelaru, Valentin Talpalaru, Nicolae Corlat, Dumitru Necşanu, Gabriel Alexe, Vlad Scutelnicu, Cristina Prisăcariu-Şoptelea, Nina Viciriuc şi alţii.

A doua zi, pe 15 ianuarie, programul a fost deschis la ora 9,30 în Sala de consiliu a Primăriei Municipiului Botoşani, în cadrul căreia i s-a conferit, în şedinţă extraordinară, titlul de Cetăţean de Onoare a Municipiului Botoşani poetului laureat, al cărui nume abia seara, la festivitatea de premiere, a fost dezvăluit. În cadrul acelei şedinţe au luat cuvîntul şi invitaţii: Nicolae Manolescu, Ion Pop, Cornel Ungureanu, Al. Cistelecan, Gabriel Chifu, Ion Mureşan (ultimii doi foşti laureaţi ai Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” şi cetăţeni de onoare ai Botoşanilor!), Lucian Vasiliu şi Leo Butnaru. Au urmat depuneri de coroane la statuia lui Mihai Eminescu din faţa teatrului care-i poartă numele şi cea din curtea Memorialului Ipoteşti, apoi un Te Deum la Biserica Uspenia din Botoşani, unde a fost botezat pruncul Eminovici, viitorul poet. Programul de la Ipoteşti, moderat de Ala Sainenco, noul manager al Memorialului Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, s-a deschis cu salutul oficialităţilor locale şi al unor oaspeţi invitaţi: Nicolae Manolescu, în calitate de preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, primvicepreş edinte al aceleiaşi uniuni. Cassian Maria Spridon a vorbit despre apropiata aniversare a 150 de ani a revistei „Convorbiri literare” pe care o conduce de peste douăzeci şi unu de ani, prezentînd primele trei volume din cele douăsprezece în pregătire din corpusul de texte publicate în seriile de pînă în 1940 ale revistei. Lucian Vasiliu, directorul Editurii Junimea şi al revistei „Scriptor”, a prezentat noile apariţii editoriale şi recentul număr pe anul în curs al revistei „Scriptor”. Ioana Diaconescu a vorbit despre cartea în care a adunat toate documentele scoase din arhivele CNSAS legate de poetul Mihai Ursachi, apărută la Editura Jumimea din Iaşi. Valentin Ajder a prezentat două titluri apărute la Editura pe care o conduce, Eikon, despre viaţa şi opera lui Mihai Eminescu. Vasile Spiridon a vorbit despre antologia alcătuită de Dumitru Irimia – Mihai Eminescu despre cultură, artă, teatru , apărut sub egida Memorialului Ipoteşti.

În cadrul acestor zile dedicate culturii române şi în mod special poetului Mihai Eminescu, poeziei, din 1991 se acordă la Botoşani şi Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” unui poet român contemporan pentru întreaga operă. Juriul acestui prestigios premiu s-a întrunit în ziua de 14 ianuarie la Botoşani şi a jurizat, pe baza nominalizărilor făcute în urma unui sondaj naţional, realizat în toate filialele Uniunii Scriitorilor din România. Astfel au fost nominalizaţi pentru anul 2016 poeţii: Mircea Cărtărescu, Ovidiu Genaru, Ioan Moldovan, Aurel Pantea, Marta Petreu, Cassian Maria Spiridon, Liviu Ioan Stoiciu şi Lician Vasiliu. Marta Petreu şi Ovidiu Genaru nu au fost prezenţi la Botoşani, şi astfel au intrat în discuţiile juriului cei şase poeţi prezenţi la Botoşani. Dintre membrii juriului doar Mircea Martin a lipsit, dar şi-a trimis votul în plic închis. Ceilalţi membrii ai juriului – Nicolae Manolescu, preşedinte, Cornel Ungureanu, Ion Pop, Al. Cistelecan, Ioan Holban şi Mircea A. Diaconu – au fost prezenţi şi au stabilit prin vot secret laureatul. Plicul cu rezultatul votului a fost deschis pe scena galei de decernare a premiului, în seara zilei de 15 ianuarie, de către preşedintele juriului, Nicolae Manolescu.

În deschiderea galei, care a avut loc pe scena Cinematografului „Unirea”, a fost citit un mesaj trimis de ministrul Culturii Ioan Vulpescu, iar Varujan Vosganian, în bine-i cunoscutul stil inconfundabil, a ţinut un spici care a electrizat sala. Apoi, ca un moment mult aşteptat, a fost relansată Editura Cartea Românească, editură care de la 1 ianuarie a trecut în administrarea Editurii Paralela 45. Au vorbit despre acest eveniment important din viaţa Uniunii Scriitorilor din România Nicolae Manolescu şi Călin Vlasie. Au fost prezentate primele opt titluri editate sub sigla Cărţii Româneşti: primele două volume din Opera dramatică a lui Matei Vişniec, Mihaela Miroiu – Cu mintea mea de femeie, Medeea Iancu – Delacroix este tabu: suita românească, Gellu Dorian – Calea de urmat, Marian Ilea – Grăsane făcând baie cu uşile larg deschise, Petre Barbu – Căţărarea la cer, Eugen Negrici – Expresivitatea involuntară. Au mai fost prezenţi poeţii Cosmin Perţa şi Ioana Nicolae, precum şi Răzvan Voncu, redactorul şef al revistei România literară.

Gala a continuat cu decernarea celor două premii: Opera Omnia şi Opus Primum. Înaintea decernării premiilor au evoluat în faţa unui public numeros doi dintre foştii laureaţi, prezenţi la Botoşani: Ion Mureşan, care a recitat poezia Melancolie de Mihai Eminescu, şi Gabriel Chifu. De asemenea, cei şase poeţi nominalizaţi prezenţi la Botoşani au citit cîte o poezie (în afară de Mircea Cărtărescu, care a recitat poezia Dintre sute de catarge de Mihai Eminescu). Laureatul premiului Opus Primum a fost Ciprian Popescu, pentru cartea Mile End, apărută la Casa de editură Max Blecher, poet care a venit din Canada pentru a-şi primi premiul. Acesta i-a fost înmînat de către Al. Cistelecan, preşedintele juriului. Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” - Opera Omnia pe anul 2016 i-a revenit poetului Mircea Cărtărescu. Premiul i-a fost înmînat de Nicolae Manolescu, preşedintele juriului. Laudatio poetului Mircea Cărtărescu a fost făcut de Ion Pop, membru al juriului, care a scos în evidenţă importanţa poetului laureat în lista de valori a acestui premiu. Foarte emoţionat, Mircea Cărtărescu a spus printre altele: „Primesc cu toată modestia acest premiu care, aşa după cum spunea domnul Ion Pop, ar fi fost meritat de către oricare dintre cei opt nominalizaţi. (…) Acest premiu îl primesc pentru generaţia mea, care este o generaţie eroică şi tragică. Mă refer la generaţia 80. Jumătate din cei mai buni scriitori ai acestei generaţii au murit de tineri şi eu cred că cei care au rămas sunt printre marii poeţi ai României”. După ce Mircea Cărtărescu şi-a ţinut cuvîntul său, mult apreciat de publicul prezent, şi a citit poemul Dragostea, Nicolae Manolescu a ţinut să precizeze că a scris despre toate cărţile lui Mircea Cărtărescu, cît şi în Istoria sa, şi nu conteneşte să spună că poetul încununat la Botoşani cu laurii rîvnitului premiu este „cel mai important scriitor român postbelic”. În încheierea galei, care a fost cea mai lungă din istoria de peste un sfert de secol a acestui premiu, a concertat formaţia „Trei parale”. Gala a fost prezentată de actorul Florin Aioniţoaie. (Rep.)

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara