Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Arte:
„Vârtejuri” interdisciplinare de Grete Tartler

Între 17 şi 20 septembrie s-a desfăşurat în Bucureşti cea de-a treia ediţie a Festivalului de Arte Noi InnerSound, reuşind să atragă atenţia unui public neaşteptat de numeros – nu neapărat prin ideea de noutate (multe din stilurile abordate erau în vogă deja prin anii ’70), cât de interdisciplinaritate.
Festivalul, care aduce în primplan tineri compozitori şi instrumentişti, regizori, scenarişti, fotografi, a fost organizat de Asociaţia Opus, având drept „suflet” organizatoric două compozitoare preocupate de arte vizuale şi spectacol (Diana Rotaru n. 1981, care a studiat cu Ştefan Niculescu şi Dan Dediu, şi Sabina Ulubeanu, n. 1979, discipolă a lui Tiberiu Olah, a lui Octavian Nemescu şi a Doinei Rotaru), precum şi un muzician specializat în multimedia (Cătălin Creţu a studiat cu Adrian Iorgulescu, Dan Dediu, Octavian Nemescu). Sub denumirea de „vortex” (vârtej), simbolizând contragerea într-un fluid vârtej de evenimente având o axă comună, prezenta ediţie s-a bucurat de participarea câtorva personalităţi deja cunoscute în plan internaţional. „Seara poloneză” a impus prin recitalul multimedia pentru pian, synthetizer, muzică electronică, nume ca Malgorzata Walentynowicz, Henry Vega ; „irlandezii români” ai cvartetului ConTempo, împreună cu Mihai Cucu (video art) au revenit cu un program de muzică actuală (Dennehy, n. 1970, Steve Reich, n. 1936) având drept axă Marea Fugă de Beethoven. „Programul austriac” al violonistei Barbara Lüneburg şi al ţiteristului Martin Mallaun a inclus în „vârtejul” său prime audiţii (Sabina Ulubeanu, Fluture de noapte: mică „temere” tensionată a făpturii gata să se destrame în lumină), muzică austriacă şi germană contemporană (Daniel Mayer, n. 1967, compozitor cu studii inclusiv de matematică şi filozofie, care mi-a amintit însă de scriitura lui Morton Feldman, m. 1987; Leoplod Hurt, n.1979, cu „sunete ale realităţii” amplificate electronic), dar şi o piesă de secolul al XVIII-lea de Silvius Leopold Weiss, cunoscută prin aranjamentul lui Johann Sebastian Bach din Suita pentru vioară şi harpsichord în La Major. Cvartetul spaniol de saxofonişti Sigma Project a inclus în acelaşi „vortex” preclasici precum Scarlatti sau Carlos Gesualdo di Venosa - alături de contemporani, între care Simone Movio, n. 1978, José Manuel López López,n. 1956, şi Diana Rotaru, Fly in amber. Am putea înţelege că participanţii la Inner- Sound şi-au propus o scurtcircuitare a istoriei muzicii prin câteva elemente – rămase deasupra curgerii timpului ca nişte iceberguri – într-o încercare de verificare şi rezidire a planurilor sonore.
M-aş opri în acest context la concertul excepţionalei soprane Irina Ungureanu, care, alături de flautista elveţiană Riccarda Caflisch a reprezentat, aş spune, vârful „întâlnirilor” camerale. Delicateţea, dramatismul şi precizia cu care a alăturat piese de Alberrt Roussel şi Arnold Schönberg unor piese de Toshi Ichiyanagi (n. 1933), Philippe Schoeller (n. 1953), Doina Rotaru (n. 1951) şi Diana Rotaru au adus un evantai de culori şi, în acelaşi timp, o creştere plină de forţă aproape magice. Bocetul Doinei Rotaru, primă audiţie care se află departe şi totuşi foarte aproape de linia cunoscutei şi inovativei linii atinse de compozitoare în Noaptea Sânzienelor şi Răscrucea Magilor a desfăşurat, prin sunetul astral-doinit al flautului şi halourile de nuanţe create de soprană, o acoladă transformatoare care, în ciuda titlului lucrării, inspiră optimism. Cealaltă primă audiţie, a Dianei Rotaru, 2 little whos, luând în stăpânire sunetele aşa cum un îmblânzitor de şerpi stăpâneşte treptat forţa iniţiatică, explorează microtransformările, dar şi blocurile sonore – ajungând să creeze un vortex din ce în ce mai dens, sclipitor.
În conjunctura reuşitelor camerale rămâne de evocat performanţa cvartetului britanic Mercury Quartet, în care violonistul şi compozitorul Vlad Maistorovici a inclus o altă premieră absolută românească, Viscous sun de Dan Dediu (n. 1967).
Însă evenimentul care a atras cel mai numeros public a fost seara de filme mute, cu scurtmetraje din SUA, Chile, Olanda şi România, a căror muzică, scrisă de compozitori din tânăra generaţie, a fost interpretată live de ansamblul SonoMania (Ştefan Diaconu –flaut, Mihai Pintenaru – clarinet, Raluca Stratulat – vioară, Tamara Dica – violă, Eugen-Bogdan Popa – violoncel) sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeşelea. În premieră absolută, lucrările compozitorilor Gabriel Almaşi, Gabriel Mălăncioiu, Vlad Maistorovici, Şerban Marcu, Sebastian Androne, Mihai Măniceanu, Mihai Murariu, Adina Sibianu şi Sabina Ulubeanu au dat viaţă scurtmetrajelor create de autori din aceeaşi generaţie: Burn Baby, Burn (animaţie stop motion, România) – regizor: Ana-Maria Cântă- bine; Dream Shreds (animaţie, Olanda) – regizor: Mira Chendler, Three minutes to eight (film, România) – regizor: Răzvan Dima, Unlucky Charms (film, S.U.A.) – regizori: David S. Dawson &Bryan Keith Davis, This Room (performance/ video art, România) – regizor: Diana Gheorghiu, M A I (video art, România) – regizor: Monica Vlad, ÎnCerc (film, România) – regizor: Gabriel Durlan, Dulceaţă de trandafiri (film, România) – regizor: Mirona Radu, The Gift (animaţie, Chile) – regizor: Julio Pot.
Impresionantă fiind scala temelor, de la cele mai delicate incursiuni în sufletul celor însinguraţ i (poetic exprimate de Gabriel Durlan, regizorul filmului ÎnCerc), la parodii şi explozii de umor negru sau lucide explorări ale realităţ ii şi amintirii. A fost o seară de apropieri interdisciplinare vă- dind clar că în creaţii atât de diferite, tehnicile experimentate nu sunt foarte diferite. O seară care a reuşit să demonstreze cât de dependentă rămâne imaginea de coloana sonoră.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara