Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Vitrina cu debuturi de Irina Petraş

Colecţia de debut a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor a împlinit 10 ani de existenţă. Cred că o repede ochire asupra celor 28 de debuturi e necesară pentru a atrage atenţia nu doar asupra proiectului nostru, cât mai ales asupra seriozităţii cărţilor apărute, de-a lungul unui deceniu, la edituri clujene precum Casa Cărţii de Ştiinţă, Limes, Eikon, Şcoala Ardeleană. Lista de mai jos înşiră volumele (unul de poezie, trei de proză, celelalte eseuri şi studii) în ordinea apariţiei şi extrage secvenţe din textele escortă. E o vitrină – un inventar aniversar – şi o invitaţie la a-i urmări pe aceşti tineri remarcabili în evoluţia lor viitoare.

Laura Husti-Răduleţ, Proze de după- amiază. Sanda Cordoş vorbeşte despre „candoarea punctului de vedere”, despre „ritm şi adâncime”, plus „un fin auz al lumii, cu ştiinţa de a povesti şi de a construi crâmpeie de viaţă”.

Adrian Tudurachi, Destinul precar al ideilor literare. Despre instabilitatea valorilor în poetica lui Mihail Dragomirescu. Ioana Bot semnează prefaţa: „Fermecătoare – fără a fi un eseu, discret-narativă – fără a fi câtuşi de puţin autoficţional-incertă, riguroasă – fără a fi aridă, documentată – fără a face paradă de erudiţie, purtând o pecete stilistică particulară...”

Oana Pughineanu, Plictiseală. Ratare. Prostie. Biobibliografie selectivă. Horea Poenar mărturiseşte: „N-am citit în ultimii ani nicio carte mai sinceră, mai apropiată de viaţa şi România noastră de acum, mai abilă şi mai inteligentă în felul cum îşi spune (şi ne spune în) povestea ei.”

Magda Wächter, A.E. Baconsky. Scriitorul şi măştile. „Remarc buna calitate a analizei, limbajul fluent şi expresiv, în fine, amploarea cercetării şi informaţiei istorico-literare” (Eugen Simion). „Studiul relevă o personalitate critică de primă clasă, în care spiritul ştiinţific şi talentul literar fac un tot inseparabil” (Dumitru Micu)

Iulia Micu, Thomas Mann. Istoria unei partituri literare. Ştefan Borbély o alătură Andradei Fătu-Tutoveanu şi lui Andrei Simuţ, „falanga cea mai tânără a şcolii comparatiste clujene, pregătită de timpuriu să-şi asume opţiuni editoriale dificile întrun climat exegetic suplu şi interdisciplinar, care presupune, pe lângă abordarea profundă a unor teme culturale specializate, şi excursuri interpretative complementare în domenii conexe literaturii”.

Andrei Simuţ, Literatura traumei. Sanda Cordoş vorbeşte despre „atitudinea comprehensivă, atenţia pentru nuanţă, subtilitatea analizei de text, claritatea expresivă a limbajului critic”. Pentru Şt. Borbély, A.S. e „un analist al suprafeţelor integratoare şi un ponderat raţionalist de factură obiectivistă, făcut să meargă pe terenuri ferme, prin evitarea scrupuloasă a nisipurilor mişcătoare”.

Maria-Magdalena Diaconu, Discursul corporalităţii în romanul feminin contemporan. Am semnat eu însămi textul escortă. Cartea identifică reperele istorice ale chestiunii şi traversează rapid bibliografia condiţiei feminine: evocă inegalitatea şi lipsa de drepturi, dar şi prejudecata durabilă a farmecului fragilităţii ca semnalment pur feminin, alături de cea, la fel de îngustă, a divizării teritoriului scriptural în masculin (adică cerebral)/feminin (adică visceral).

Monica Grosu, Petru Comarnescu. Un neliniştit în secolul său. Studiu monografic. Mircea Popa remarcă faptul că autoarea „nu optează pentru dihotomia devenită clasică între viaţă şi operă, ci îşi gândeşte cartea ca o raportare permanentă la structura de adâncime a unui studios, care se gândeşte pe sine armonizat cu semnele vremii sub imperativele omului clasic, în raport cu Binele şi Frumosul”.

Dan Herciu, Taxa pe viciu. Am scris pe coperta 4: „Ca în jam-session-urile lui Jack Kerouac, de pildă, versurile sunt monotone şi surprinzătoare în chiar aceeaşi clipă, naive cu tâlc, precum refrenele de jazz, improvizate cu schepsis. Manifestul liric subsidiar deconspiră semnificaţia majoră, în ordine existenţială, a derizoriului, a minorului”.

Florina Codreanu, Existenţele sângelui. Eseu despre curgerea sângelui. F.C. „scrie foarte bine, participativ şi nuanţat, despre reprezentările culturale ale sângelui, de la obsesii placentare psihanalizabile la înţelegerea politică a sângelui ca garant al puterii […] a-ţi asuma o asemenea temă la debut presupune curaj, subtilitate şi competenţă”. (Ştefan Borbély)

Adriana Teodorescu, Carnavalul în opera literară caragialiană. „Este o reală satisfacţie să se observe că în «imensul carnaval» imaginat de lumea caragialiană se operează cu deschideri critice pe cât de actuale, pe atât de pertinente. Acuitatea exegezei este semnul unui talent critic incontestabil”. (V. Fanache)

Irina Ungureanu, Eugène Ionesco – absurdul ca apocalips al utopiei (eseu). Mircea Muthu o escortează fără reticenţe: „studiul de faţă este unul de referinţă în exegeza contemporană (nu numai autohtonă) despre opera lui Eugène Ionesco”.

Ligia Tudurachi, Cuvintele care ucid. Memorie literară în romanele lui E. Lovinescu. Ioana Bot spune în prefaţă: „o demonstraţie în patru paşi, de o geometrică limpezime, a funcţiei destabilizatoare a ilizibilităţii în poetica romanelor lovinesciene.”

Blanca Borbély, Zidul de foc, roman. „B.B. are îndemânarea, inteligenţa şi precocitatea necesare pentru a propune cititorului adolescentin o carte românească, plină cu vampiri cotidieni, adaptaţi la mileniul trei, prin limbajul lor uzual şi vestimentaţia pe măsură.” (Ruxandra Cesereanu)

Ionela Oprea, Motive şi realităţi româneşti în romanul francez. „O interesantă carte de imagologie şi de analiză critică privind romanele franceze în care românul devine personaj, obiect de reflecţie şi mesager al unei lumi orientale fascinante, inedite şi pline de pitoresc şi culoare”. (Mircea Popa)

Aura Schussler, Dintre ale corpului şi minţii. Despre Seducţie, Erotism şi Pornografie. A.Sch. „îşi desfăşoară cercetarea ca pe un sondaj efectuat sub ideea lui Ruwen Ogien, «Pornografia de azi este erotismul de mâine». Idee pe care cred că şi cititorii şi-o vor însuşi după lectura acestui curajos şi lucid eseu.” (Aurel Codoban)

Adela Dinu, Diaristica feminină românească. „Dacă până acum diaristologii români au marşat exclusiv pe poetica franceză a jurnalului, în siajul barthesian al descrierii retoricii lui, A.D. introduce şi perspectiva complementară a lui Hocke, interesată mai degrabă de imaginarul genului şi trecându-i în plan secund literaritatea. Inovaţie bibliografică al cărei profit se resimte net în analiză.” (Radu Vancu)

Alina Ioana Bako, Dinamica imaginarului poetic: Grupul oniric românesc. „Este adusă în discuţie creaţia a cinci poeţi – Dimov, Brumaru, V. Mazilescu, D. Turcea şi Vintilă Ivănceanu […] Se cuvine subliniată capacitatea autoarei de a locui materia poetică (e sintagma folosită de domnia sa pentru a încercui o anumită stare a liricii dimoviene).” (Mircea Braga)

Cristina Vidruţiu, Imaginarul epidemic. Reprezentări istorice şi metaforice ale ciumei în literatură. „Deschiderea cea mai incitantă propusă de autoare este extinderea conceptului de epidemie de la nivel tematic la nivel de dinamică a ideilor şi a culturilor” (Corin Braga). „Efortul său de documentare, sistematizare, descriere şi analiză a diferitelor tipuri de discursuri consacrate precumpănitor ciumei este dublat de logica argumentării ideilor, eleganţa stilului şi acribia filologică.” (Adriana Babeţi)

Olesea Ciobanu, Lucian Blaga şi literatura din Basarabia. „Una dintre primele ei calităţi este de ordinul informaţiei asupra evoluţiei unei literaturi foarte vitregite de istorie şi al contribuţiei la acoperirea unor zone rămase încă albe din spaţiul creator mai larg românesc”. (Ion Pop)

Marian Horvat, Codrul ducelui. „O povest(ir)e în decor de secol 12, cu nobili, cruciaţi, menestreli, regi, slujitori, cu păduri misterioase, vrăjitorii şi năluciri, dar mai ales cu felurite înfruntări între bine şi rău”. (Irina Petraş)

Tatiana Oltean, Mitul Meşterului Manole în lumina binomului creator Sigismund Toduţă – Lucian Blaga, eseu. Prefaţa e semnată de prof. Cornel Ţăranu.

Otilia Chindriş, Lumea operei lui Eugen Ionescu / Eugène Ionesco. „Până să ajungă celebru în Franţa şi în lume, ca întemeietor al teatrului absurdului, Ionescu s-a afirmat plenar în viaţa literară românească, iar perioada aceasta de activitate – demonstrează convingător şi pertinent exegeta – şi-a pus indelebil amprenta pe întreaga creaţie a marelui dramaturg”. (Iosif Cheie Pantea).

Carmen Georgeta Ardelean, Hortensia Papadat-Bengescu, „marea europeană” a literaturii române. Pledoarii. „Cartea subliniază în chip apăsat coeficientul de noutate adus de autoarea ciclului Hallipilor, inovaţii de tip stilistic şi arhitectural care devin astfel atribute de seamă ale artei romaneşti din perimetrul interbelic”. (Mircea Popa)

Melania Ilea, Lirica lui Lucian Blaga în spaţiul cultural şi lingvistic german. Studiu comparativ de traduceri. „Fără a întări toposul ‚intraductibilităţii‘, autoarea expune în incitanta sa carte experienţa lingvistică şi culturală pe care traducătorul este nevoit să o aducă cu sine şi efortul pe care acesta este constrâns să îl investească în vederea apropierii, de pildă, a poetului (şi filosofului) Lucian Blaga de un public german.” (Rudolf Windisch)

Ileana Vesa, Neomedievismul postmodern. „Neomedievismul postmodern e realitatea culturală regresivă predilectă în care trăim […] peste tot ne regăsim într-un Ev Mediu de un tip cu totul special, sincretic, apocrif şi ludic […] Nimeni n-a mai cercetat academic şi sistematic, la noi, această epistemă a ceţurilor multiple.” (Şt. Borbély)

Nadia Vesa,Cornel Regman. Monografie literară. „Partea de rezistenţă a lucrării trebuie s-o vedem înainte de toate în trecerea atentă în revistă a activităţii de critic de întâmpinare a lui Cornel Regman şi a preocupărilor sale majore, pe care autoarea le grupează în jurul unor tematici predilecte”. (Mircea Popa)

Laura Cornea, Irezistibila tentaţie. Imaginar insular în literatura română: Eminescu, Eliade, Macedonski, Baconsky „Utilizând sugestii din mitologie, religie, fenomenologie şi literatură, autoarea urmăreşte caracteristicile toposului insular, investigaţia având meritul de a aborda aspecte mai puţin dezbătute în critica literară românească”. (Gh. Glodeanu)

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara