Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Vitalitatea dezbaterii critice în România de Adriana Bărbat

De curând s-a desfăş urat la Braşov un eveniment remarcabil, în primul rând, prin invitaţii pe care i-a avut, prin amploarea lui, prin foarte buna organizare şi, nu în ultimul rând, prin calitatea lucrărilor prezentate şi a dezbaterilor care au avut loc.
Colocviul Naţional Universitar de Literatură Română Contemporană, ediţia a VII-a, organizat de Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Litere, în cadrul proiectului Excelenţă Culturală Academică Braşoveană, finanţat din Bugetul Municipiului Braşov, i-a avut ca invitaţi pe criticul şi istoricul literar Eugen Negrici şi pe criticul, istoricul literar şi prozatorul Cornel Ungureanu. Lucrările studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor şi profesorilor din treisprezece universităţi au abordat din perspective diferte operele acestora. Juriul sesiunii studenţilor, la Secţiunea Eugen Negrici, a fost format din: Crina Bud, Vasile Spiridon, Rodica Ilie, Ruxandra Ivăncescu, Loredana Opăriuc, Cătălin Ghiţă, Andrei Terian, Marius Miheţ, iar la Secţiunea Cornel Ungureanu, din: Gheorghe Ardelean, Adrian Lăcătuş, Daniela Petroşel, Dumitru Mircea-Buda, Ion Simuţ, Rodica Ilie.
Deşi programul Colocviului a fost foarte încărcat, trebuie remarcat faptul că orarul a fost respectat cu stricteţe, fapt care se datorează lui Andrei Bodiu, decanul Facultăţii de Litere din Braşov, organizatorul evenimentului, dar şi moderatorilor fiecărei secvenţe.
În prima zi, Colocviul a fost deschis de Andrei Bodiu, care a realizat un scurt istoric al ediţiilor anterioare, apoi a vorbit despre Eugen Negrici. Alexandru Muşina a vorbit despre Cornel Ungureanu şi, la final, cei doi oaspeţi au făcut confesiuni. Secţiunea studenţilor s-a desfăşurat în trei secvenţe, fiecare secvenţă finalizându- se cu discuţii. Prima zi s-a încheiat cu dezbaterea „Critica de întâmpinare azi”, la care au participat Caius Dobrescu, Mircea A. Diaconu, Ion Simuţ, Andrei Terian, Alexandru Muşina, Gheorghe Ardelean, Vasile Spiridon, moderator fiind Andrei Bodiu.
În a doua zi s-a desfăşurat secţiunea profesorilor, secţiune în cadrul căreia au fost incluşi şi doctoranzii. După decernarea premiilor, a avut loc dezbaterea pe tema „Continuităţi şi rupturi în instituţia literaturii în ultima jumătate de secol (1961 – 2011)”, la care au participat Caius Dobrescu, Mircea A. Diaconu, Alexandru Muşina, Ion Simuţ, Rodica Ilie, moderator fiind Adrian Lăcătuş. Colocviul s-a încheiat cu dialogurile cu cei doi invitaţi, discuţia cu Cornel Ungureanu fiind moderată de Andrei Bodiu, iar cea cu Eugen Negrici, de Alexandru Muşina.
Am întâlnit un Eugen Negrici foarte atent la tineri. În confesiunea lui de autor, a povestit despre începuturile lui de critic literar, începuturi datorate unui eşec şi unei farse: a picat la admitere, iar prima carte, despre Antim Ivireanu, Antim. Logos şi personalitate, a fost scrisă în urma unui fals contract, extrem de mobilizator de altfel, semnat cu prietenul său, scriitorul şi editorul Mircea Ciobanu. Eugen Negrici s-a adresat mereu tinerilor, povestea sa fiind oferită ca exemplu pentru a nu abandona un drum după prima nereuşită. De asemenea, Eugen Negrici a părut oarecum contrariat de faptul că tinerii nu mai sunt combativi şi acceptă canoanele fără a avea nicio reacţie.
Prezentat de Andrei Bodiu drept un critic cu sistem, tocmai datorită faptului că abordează două perioade ale literaturii române aflate la poli opuşi: literatura română veche şi literatura română contempornă, ca fiind extrem de exigent, fără a fi neapărat diplomat în ceea ce scrie şi, înzestrat cu ironie fină şi consecvenţă, Eugen Negrici a impresionat prin modestie, vitalitate şi încercarea lui de a se sustrage laudelor şi aurei care pluteşte în aer la astfel de evenimente.
Cornel Ungureanu a fost foarte emoţionat la începutul colocviului, puţin obosit de trecerea anilor, însă extrem de bucuros să găsească la Braşov, o emulaţie, care, cu siguranţă i-a aminitit de tinereţe. A fost elogios în ceea ce priveşte activitatea grupului de universitari de la Braşov, lăudându- l pe Alexandru Muşina pentru creativitatea extraordinară pe care a declanşat-o la Braşov şi pentru solidaritatea pe care a creat-o, solidaritate rar întâlnită şi care reprezintă secretul evoluţiei Literelor din Braşov.
Prezentat de Alexandru Muşina prin proiectele sale, cel despre Literatura Europei Centrale şi cel al Geografiei literaturii române, prin Istoria secretă a literaturii române” şi jurnalele sale, ca fiind înzestrat cu talent de scriitor, talent care suplineşte dimensiunea romanescă ce exista la George Călinescu şi nu mai există în istoriile de astăzi, Cornel Ungureanu a impresionat prin sinceritate, modestie şi plăcerea de a depăna amintiri.
Dezbaterea de la finalul primei zile, despre critica de întâmpinare, a ridicat o serie de întrebări despre relaţiile de putere culturală, despre cine contează în critica de astăzi şi de cine ţine cont publicul. Andrei Bodiu a semnalat fluctuaţiile numelor în critica românească a momentului, fapt care cauzează lipsa criticilor reper şi apoi a deschis o serie de întrebări: în ce măsură critica este onestă, validă şi îndreptată spre piaţă, în ce măsură critica din afara Bucureştiului are vreo importanţă. Ion Simuţ a semnalat un deficit de interes în ceea ce priveşte publicul criticii de întâmpinare şi un deficit de autoritate, în sensul că nu mai există autorităţi critice, cauzele fiind – în viziunea lui Ion Simuţ- fluctuaţia protagoniştilor, faptul că aceştia nu au o platfomă creată de revistă sau de propria activitate şi regionalizarea vieţii literare. Mircea A. Diaconu a sugerat faptul că ar trebui cronicile să fie nesemnate, pentru a putea fi astfel voci anonime ce susţin o generaţie sau un grup, pentru că altfel ele fac în mare parte servicii unor edituri şi unor prieteni. Alexandru Muşina consideră că tinerii sub 40 de ani sunt cei mai potriviţi pentru critica de întâmpinare, aceştia fiind singurii care se pot adecva la text şi la cititori. În opinia lui Alexandru Muşina, critica de astăzi nu este importantă pentru că nu e făcută să fie vizibilă, deoarece criticii sunt influenţabili, nu au o ideologie, nu sunt consecvenţi, sunt provinciali, neavând sisteme de referinţă în literatura universală actuală. Faţă de conceptul de critic-star adus în discuţie de Alexandru Muşina, Andrei Terian a răspuns că un astfel de critic nu poate exista la noi, deoarece nu mai sunt suplimente literare şi nu se diferenţiază piaţa academică de piaţa comercială, din acest motiv critica literară fiind un hibrid care riscă să plictisească ambele tipuri de public. În viziunea lui Vasile Spiridon, critica de întâmpinare nu are timp de sinteze, iar George Ardelean a adus argumente pentru a demonstra lipsa de obiectivitate a criticii de întâmpinare. Caius Dobrescu a reluat discuţia despre tema publicului criticii de întâmpinare, punctând faptul că o cronică ar trebui să se adreseze profesorilor şi elevilor şi astfel, ar trebui purtate discuţii despre presa literară, pentru ca viitorii profesori să dobândească deprinderi în a urmări presa literară şi în a şti după ce publicaţii să se orienteze.
În dezbaterea despre „Continuităţi şi rupturi în instituţia literaturii în ultima jumătate de secol (1961- 2011)”, ideile vehiculate au fost despre conceptele de continuitate şi ruptură, ca şi concepte manipulabile în sistemul nostru de referinţă (Andrei Terian), despre necesitatea unei delimitări între instituţia de literatură şi instituţia de piaţă (Adrian Lăcătuş), despre relaţia instituţională de tip happening între instituţia literaturii şi instituţia securităţii (Gheorghe Ardelean), despre imposibilitatea de a trăi din scris în România şi despre necesitatea de a te adapta ca scriitor nevoilor pieţei dacă vrei să trăieşti din scris (Caius Dobrescu).
Lucrările despre opera lui Eugen Negrici s-au axat pe „Iluziile literaturii române”, Literatura română sub comunism”, „Sistematica poeziei”, literatura veche, literatura contemporană, iar cele ale lui Cornel Ungureanu sau axat pe geografiile literaturii române, pe jurnale, critică, Mircea Eliade, identitatea mitteleuropeană a literaturii române. Unele dintre ele au fost vii, susţinute de gesturi energice, altele au fost citite, bine documentate şi închegate, unele au adus perspective noi, altele au încercat să facă asta, unele au destins, altele au încrâncenat, unele au fost cuminţi, altele revoluţionare, unele neclare, altele foarte subtile.
Premianţii ediţiei a VII-a a Colocviului Naţional Universitar de Literatură Română Contemporană din Braşov sunt: la Secţiunea Cornel Ungureanu, Premiul I - Cristina Ţolescu, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi şi Alexandra Roxana Lazăr, Universitatea Transilvania din Braşov. Premiul II - Andreea Coroian, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj şi Florica Teodoriuc, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava. Premiul III - Nicoleta Simionescu, Universitatea din Bucureşti şi Paula Vlad, Universitatea de Vest din Timişoara.
La secţiunea Eugen Negrici, premiul I şi Marele Premiu „Gheorghe Crăciun” - Sînziana Maria Stoie , Universitatea Transilvania Braşov, Premiul I şi premiul revistei „Transilvania” din Sibiu - Gabriel Nedelea, Universitatea din Craiova, Premiul II - Oana Tinca, Universitatea din Bucuresti, Premiul II şi Premiul revistei „Cultura” – Gheorghiţă Răileanu, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Premiul III - Vlad Uţa, Universitatea de Nord din Baia-Mare şi Andrei Şerban, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.
Colocviul Naţional Universitar de Literatură Română Contemporană de la Braşov a fost un eveniment academic cu discuţii vii, care au animat cele două sesiuni (a studenţilor şi a profesorilor), cu dezbateri de actualitate şi dialoguri de neuitat cu cei doi invitaţi.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara