Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Vigilenţa gândirii de Ana Pantea

Îtâlnirea erudiţiei cu angajamentul în viaţa publică este semnul distinctiv al unui intelectual veritabil. Pentru un autor capabil de o asemenea performanţă, scrisul devine o obligaţie morală faţă de semeni. Jürgen Habermas este recunoscut pe plan internaţional ca unul dintre cei mai importanţi filosofi implicaţi în soluţionarea problemelor teoretice şi practice cu care se confruntă societatea contemporană. Tot astfel, Andrei Marga, prin opera filosofică de primă mărime şi prin acţiunile de reformare a instituţiilor autohtone, este considerat corespondentul său în spaţiul românesc. Nu este deci întâmplătoare apariţia monografiei semnate de Andrei Marga, Filosofia lui Habermas (Editura Polirom, Colecţia "Collegium", Iaşi, 2006, pp. 518).
De fapt, cui i se adresează acest volum? În primul rând, cercetătorilor din domeniul ştiinţelor sociale care vor să aibă o viziune globală asupra societăţii; mai apoi, intelectualilor dornici să cunoască cele mai reprezentative dezbateri teoretice ce s-au purtat în perioada postbelică; în cele din urmă, lectura ar fi utilă celor implicaţi în sfera publică, pentru a se raporta la cele mai puternice viziuni filosofice care călăuzesc luarea deciziilor în ţările occidentale.
Pe de o parte, monografia scrisă de Andrei Marga este o expunere clară şi cuprinzătoare, fără rest, a unei teorii de maximă complexitate asupra societăţii. Căci, aşa cum afirmă teoreticianul român, "pentru un filosof este crucial să-şi dovedească capacitatea de a prelua şi soluţiona într-un mod nou problemele cât mai multor domenii ale cunoaşterii şi ale acţiunii oamenilor. Filosofiile de referinţă sunt, de fapt, acele filosofii care şi-au confirmat această capacitate." (p. 400) Pe de altă parte, sunt aduse în prim-plan polemicile în care s-a angajat J. Habermas - fiind vorba de mai toţi marii gânditori contemporani -, oferindu-ni-se astfel o cheie de lectură pentru înţelegerea lumii în care trăim, din prisma celor ce au articulat-o. Sunt prezentate, rând pe rând, dezbaterile pe care Habermas le-a purtat cu Heidegger, Carl Schmitt, Popper, Luhmann, filosofii postmoderni, Rorty, Dieter Henrich, Ch. Taylor şi alţii. "Artileria grea" pentru aceste dezbateri provine din "teoria acţiunii comunicative", în care limba are poziţia privilegiată de a institui interacţiunile umane.
Într-o spectaculoasă teorie a modernităţii, filosoful Andrei Marga dă un diagnostic lucid al crizelor pe care le traversează societatea contemporană, oferind terapii pentru ieşirea din această stare. La nivel politic, se impune "democraţia, ca formă instituţională de articulare a Ťvoinţei politiceť, fiind legată nu numai de reguli tehnice, ci şi de un Ťproiect de viaţăť individuală şi socială, care-i conferă, de altfel, sensul" (p. 469). În plan spiritual, modernitatea depăşeşte forma ei secularizată, religiei revenindu-i un rol catalizator. Noua ordine socială provoacă religiile lumii nu doar la dialoguri interconfesinale şi interreligioase, ci şi la recunoaşterea autorităţii ştiinţei şi a statului de drept întemeiat pe o morală profană. Nu doar salvarea individuală, ci şi ameliorarea condiţiilor de viaţă la nivel comunitar trebuie să fie noul mesaj transmis de religiile lumii. Fundamentalismul, atât de mult problematizat astăzi, este privit ca un fenomen tipic modern - expresie a tensiunii create între secularizare şi religie. "În situaţia creată odată cu atacarea Americii, trebuie, mai presus de toate, să fie prestată dezbaterea" (p. 348) - afirmă filosoful român. În ce priveşte Europa, este cert faptul că procesul globalizării a slăbit importanţa statului naţional, cedând locul "constelaţiei postnaţionale". Naţionalismele, care de fapt i-au slăbit forţa, trebuie înlocuite cu un "patriotism constituţional" fundamentat în tradiţiile culturale comune ale bătrânului continent (monoteismul iudeo-creştin, raţionalismul de sorginte greacă şi republicanismul) şi în formarea publică a voinţei politice. "Organizarea autorităţilor legitimate democratic şi dezvoltarea unei culturi politice centrate asupra cetăţeanului rămân problemele urgente pe care Europa are a le rezolva" (p. 374). Uniunea Europeană trebuie, de asemenea, să răspundă la întrebările legate de extinderea spre răsărit, de unificare monetară sau la întrebarea despre noua poziţie pe care ea o joacă după prăbuşirea supraputerii sovietice. Consecvent gândirii habermasiene, Andrei Marga nu ocoleşte nici stringenta problemă a identităţii europene ce trebuie să se constituie pe baza principiului solidarităţii cetăţenilor într-un "spaţiu public transnaţional".
Care este rolul filosofiei într-o lume măcinată de conflicte civilizaţionale şi slăbită de o profundă criză de motivaţie? În această "eră postmetafizică", ea are funcţia de a media - şi, deci, de a face posibilă comunicarea - între praxisul vieţii cotidiene şi domeniile autonomizate ale culturii. Filosofia educaţiei este un astfel de mediator, având un rol crucial pentru înţelegerea societăţii contemporane. Pe lângă cunoaşterea ştiinţifică, aplicabilă tehnologic, pe lângă pregătirea economică şi administrativă, universitatea oferă cadrul pentru formarea culturală şi civică în sens larg. Astăzi, universitatea - în opoziţie cu alte instituţii - şi-a amplificat funcţia pe care o exercită în societate. Ea îşi păstrează ca prerogative de bază: "împărtăşirea cunoaşterii cu altcineva, aducerea în Ťlimbăť a cunoaşterii, deci comunicarea. ş...ţ Iar din caracterul comunicativ, discursiv al învăţăturii, rămâne, în continuare, inspirată şi organizarea cercetării ştiinţifice" (p. 421). Capitolele dedicate de A. Marga filosofiei dreptului şi celei politice, domenii atât de slab reprezentate în spaţiul românesc, sunt, de asemenea, de o importanţă hotărâtoare pentru comprehensiunea corectă a democraţiei şi a statului de drept.
Unele volume filosofice au destinul tragic de a rămâne exerciţii intelectuale gratuite, frumoase utopii peste care se aşterne praful de bibliotecă. Masivul tratat de filosofie contemporană scris de Andrei Marga va avea, cu siguranţă, un traseu opus. Filosofia lui Habermas oferă cadrul teoretic pentru înţelegerea realităţilor pe care le trăim noi astăzi - la nivel politic, social, religios sau ştiinţific. Acest volum s-a născut din preocuparea constantă a autorului pentru spaţiul public, pentru agora. Am convingerea că Filosofia lui Habermas îşi va găsi locul binemeritat şi aplicarea practică în chiar acest spaţiu.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara