Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Cronică Literară:
Viața la țară în anii 1950 de Nicolae Manolescu

N-am citit primele două romane ale Biancăi Tămaș, Când cerul era pe sfârșite (Editura Limes, 2011) și Bere și pantofi cu toc (Editura Eikon, 2014). Foarte tânăra autoare, avea 19 ani la debut și are 25 la apariția celui de-al treilea roman, Anuță dragă (Editura Școala Ardeleană, 2017). Un roman absolut surprinzător din mai multe puncte de vedere.
Începând chiar cu tema: soarta unei tinere femei dintr-un sat ardelenesc în prima parte a anilor 1950. Deși narațiunea este la persoana întâi, romanul nu e cu siguranță autobiografic, dată fiind vârsta autoarei. E mai degrabă vorba de viața vreunei bunici a ei, care i-o va fi povestit pe îndelete sau pe care naratoarea o va fi reconstituit ea însăși din fărâme. Surpriza constă în autenticitatea poveștii, întâmplări, oameni, atmosferă, limbaj. Fără nicio notă falsă. Totul pare trăit nemijlocit. Nu mi-am dat seama decât după un număr de pagini că satul zugrăvit cu delicii etnografice și lingvistice (mergând până la a indica la subsol înțelesul unor cuvinte și cutume locale) este acela de imediat după debutul colectivizării din romanele și nuvelele datorate generațiilor vechi, de la V.Em. Galan la Marin Preda și de la Ion Lăncrănjan la Aug. Buzura. Și, încă, zugrăvit cu o perfectă naturalețe, fără indulgențele ideologice ale unora, precum și fără vehemența critică a altora. Naratoarei i se pare firesc ce i se întâmplă. E, de altfel, un personaj bine caracterizat, care se ține minte. Merită un succint portret.
Anuța e o fată de la țară cuminte și înțeleaptă, nu neapărat frumoasă, deși curtată de mulți flăcăi, harnică nevoie mare, care se mărită oarecum pripit cu un flăcău de chiaburi (mai existau încă în 1951-1952), pe care îl părăsește. Se recăsătorește cu un sărăntoc, dar cu inimă de aur, care are răbdare s-o aștepte câțiva ani, și alături de care își va petrece întreaga viață, după cum aflăm din Epilog. E o fată supusă familiei și o femeie supusă bărbatului. Nici când își dă seama că n-a ales pe cine trebuie, nu se revoltă. Gura satului n-o ia în serios, dar nici nu-i dă apă la moară. Are un bun-simț înnăscut și o măsură în tot ce plănuiește sau face. Doar la Slavici mai găsim astfel de personaje, dar pe care nu ne așteptam să le vedem reînviate astăzi odată cu un sat care nu mai era demult acela slavician nici în epoca în care se petrece acțiunea romanului.
Această cumințenie fundamentală în dragoste și, implicit, în viață, este anunțată de două motouri foarte semnificative. Unul este din Corinteni: „Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate; dragostea nu pizmuiește; dragostea nu se laudă...”. Al doilea este din cumpătatul Coșbuc: „Și dac-a fost pețită des,/E lucru tare cu-nțeles,/Dar dintr-al prinților șirag,/Câți au trecut al casei prag,/De bună seamă cel mai drag/A fost ales.” Este exact tema romanului. Ar fi o greșeală să considerăm idilic satul zugrăvit de Bianca Tămaș.
O greșeală care s-a făcut și la case mai mari: și Coșbuc, și Slavici au fost bănuiți de idilism. Ceea ce se uită este că satul ardelenesc n-are nici o asemănare cu acela din vechiul Regat. Cum nu are nici satul din romanul Biancăi Tămaș, unde este, pentru scurt timp și într-o anumită măsură, e drept, satul dinainte de biruința deplină a comunismului : nici activiști de partid, nici securiști, nici vânătoarea de chiaburi, nici ieșirea la rampă a unor Vasile cel Mare, cu alte cuvinte, nimic din ceea ce a însemnat existența satului românesc în „obsedantul deceniu”.
Foarte plăcut acest roman „desuet”, de un realism tradițional, adevărat în cele mai mici detalii, inspirat de o lume care a avut șansa de a fi zugrăvită în numeroase alte romane, începând chiar din anii în care se petrece acțiunea celui de față, dar care a dispărut demult și pentru totdeauna, niciodată însă fără un sâmbure de parti-pris politic, chiar și după expirarea realismului-socialist. S-o așteptăm pe autoare cu același interes și răbdare cum și-a așteptat eroina ei alesul.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara