Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Meridiane:
Un prestigios premiu polonez pentru poezia Anei Blandiana de Nicolae Mareş

În toamna anului trecut, când poeta Barbara Jurkowska din Varşovia, redactor al revistei Poezja dzisiaj (Poezia azi), mi-a spus că Ana Blandiana figurează alături de alţi şapte poeţii europeni: Anikó Polgár (Ungaria), Lidia Dimkovska (Macedonia), Daniel Jonas (Portugalia), Juhan Henrikki Harju (Finlanda), Kiriakos Charalambidis (Cipru), Aidas Marcenas (Lituania) pentru a i se decerna una dintre cele mai de seamă distincţii literare pe care municipalitatea oraşului Gdansk o acordă, o dată la doi ani, poetului cu o operă remarcabilă şi cu rezultate de excepţie prin promovarea în creaţia sa a ideii de libertate, i-am răspuns prompt că autoarea volumului Patria mea A4 va câştiga cu certitudine „bătălia”. Voi explica pe ce se baza premoniţia mea pe parcurs eseului. Amintesc mai întâi că oraşul de la Marea Baltică încă de la sfârşitul secolului trecut a fost considerat leagăn al Solidarităţii, cunoscută fiind lupta dusă aici pentru transformări politice şi sociale radicale duse în această direcţie de poporul polonez. Mulţi ne mai amintim că bătăliile declanşate aici în anii ’80 au fost cap de afiş o lungă perioadă de timp în mass-media din întreaga lume. O analiză retrospectivă profundă ne arată că totul a început de fapt de la chemarea lansată de primul Papă polonez, fostul cardinal de Cracovia, Wojtyla, ales în octombrie 1978 în jilţul Sfântului Petru, şi care urbi et orbi a spus doar atât: Nu vă temeţi! Liberatea se poate cuceri. Liderii locali şi autorităţile centrale, acţiunea desfăşurată fiind sub auspiciile Ministerului Culturii şi patrimoniului naţional, să acorde, inclusiv în acest an (la cea de-a patra ediţie) unor creaţii de excepţie din domeniul poeziei. Propunerile vin din partea unui juriu prestigios. Ştiu că pe loc i-am spus Barbarei Jurkowska, prietena mea poloneză, că Ana Blandiana va fi în mod sigur câştigătoarea. Argumentul principal pe care îl aveam în minte era că opera poetei a intrat în conştiinţa cititorilor polonezi, o dată cu tipărirea, exact în anii ’80 ai secolului trecut, când Solidarnosc era pe val, în colecţia humanum est, editată de prestigioasa Editura Literară /Wydawnictwo Literackie/ din Cracovia, a culegerii de poeme din creaţia sa, traduse de neuitatul Zbigniew Szuperski (1926-2005). Aceasta conţinea poezii din volumele: Călcâiul vulnerabil, A treia taină, Octombrie, noiembrie, decembrie, Somnul din somn, Ochiul de greier şi din alte culegeri. Florilegiul purta titlul primului poem. Cu un alt prilej ne propunem să revenim cu o analiză a celor petrecute în urmă cu treizeci de ani şi ulterior cu poezia Anei Blandiana în Polonia. De data aceasta reamintesc numai că în colecţia respectivă au mai apărut în acei ani poeme din lirica lui Nichita Stănescu, Geo Bogza, Eugen Jebeleanu şi alţii. Uşor nu pot trece peste faptul că o asemenea prezenţă nu s-a mai repetat niciodată până azi. Recunosc că premoniţia am făcut-o cu uşurinţă, deoarece contam, ca întotdeauna, pe bunul-gust al juriului, format – ca de obicei – din distinşi poeţi, traducători şi buni cunoscători ai fenomenului liric contemporan. Deloc nu o cunoşteam pe traducătoare, Joanna Kornas- Warwas, şi chiar eram curios să văd cum i-a reuşit transpunerea.

Iată că am şi prilejul de a-mi exprima speranţa că urmare a acordării acestui prestigios premiu, atât poetei Ana Blandiana, în valoare de peste 100.000 lei şi traducătoarei de 10.000 lei se va înregistra o nouă etapă pe calea unor demersuri concrete de revigorare a culturii româneşti în Polonia, unde timp de 25 de ani nu s-a mai făcut mare lucru în această direcţie, cunoscut fiind că ultima prezenţă poetică românească de prestigiu a fost editarea şi tipărirea în 1989 a Antologiei de poezie românească, alcătuită de Danuta Bienkowska şi Irena Harasimowicz, editată şi tipărită de Casa Editorială PIW (696 pagini). Eminescu care a fost tipărit în volum de cel puţin cinci ori după 1932 şi în anii ’70 a devenit o rara avis. Doar poetul Aleksander Nawrocki, directorul revistei Poezia azi şi organiztorul Festivalul de poezie de la Varşovia, desfăşurat sub auspiciile revistei UNESCO, a mai ţinut treaz interesul faţă de poezia românească.

Scopul Festivalului de la Gdansk este aşadar acela de a cultiva şi răspândi fenomene şi tendinţe poetice contemporane, cu precădere cele care promovează l i b e r t a t e a. Conceptul de liberate şi mai ales manifestarea libertăţii a fost readusă în atenţia specialiştilor, poeţilor şi cititorilor prin acţiuni ample – fără a se uita aşa cum se prezintă aceasta în Polonia – de la Mickiewicz, Slowacki şi Krasinski până la Karol Wojtyla, Episcopul Romei - acum Sfânt, drept una dintre temele fundamentale, perene pentru contemporaneitate. Gdanskul a devenit principalul centru central european care cultivă aceste valori, manifestarea translată fiind şi în alte oraşe: Poznan, Cracovia, Wroclaw, Varşovia, Lublin etc.

Alegerea poetei Ana Blandiana de către juriul din acest an, format din personalităţi prestigioase, culturale şi literare poloneze: Krzysztof Pomian (prof. univ. preşedinte - filosof), Anda Rottenberg, Krzysztof Czyzewski, Andrzej Jagodzinski, Stanislaw Rosiek, Pawel Huelle, Zbigniew Mikolejko şi Olga Tokarczuk, pentru volumul Patria mea A4, o consider a fi dintre cele mai fericite, nu numai pentru poezia de excepţie pe tema aleasă, cât şi pentru şansele pe care autoarea le dă promovării culturii româneşti în acest spaţiu. Palmaresul poetic al autoarei Călcâiului vulnerabil mai dăinuie în Polonia – cum menţionam mai sus – prin apariţiile editoriale din anii ’80 şi din presă. „Juriul a remarcat maturizarea continuă a poeziei laureatei spre liberatate şi aprofundarea dimensiunii acesteia în perioada contemporană. Poezia aceasta s-a născut în timpul în care, chiar după părerea poetei, a fi liber înseamnă evident mai greu decât a nu fi liber, în vremuri în care paradoxal libertatea cuvântului diminuează importanţa cuvântului”. Glasul Anei Blandiana, care vine din Europa Centrală şi de Est cu o experienţă istorică în lupta pentru libertate, aprecia Anda Rotemberg.

Înzestrată cu mult talent dar şi cu vocaţia prieteniei, laureata de la Gdansk, Ana Blandiana, va face o nouă pârtie poeziei româneşti în Polonia, până acum ascunsă într-un con de umbră, din care va ieşi – sperăm – şi cu ajutorul traducătoarei Joanna Kornas-Warwas.

Relevantă este în acelaşi timp şi apariţia unui nou traducător de poezie în persoana Joannei Kornas-Warwas pe care o salutăm din toată inima. Pentru că traducătorii sunt – cum spunea Puşkin – caii de tracţiune ai unei culturi. Fără contribuţia acestora cunoaşterea ar fi limitată dacă nu imposibilă. Cu cât mai mulţi şi buni cu atât mai bine, mai ales că după moartea Danutei Bienkowska, Kazimiera Illakowiczówna şi a cracovianului Zbigniew Szuperski s-a produs un gol incomensurabil în transpunerea poeziei româneşti în limba polonă.

Traducerea noului volum Patria mea A4, – la o primă şi sumară analiză – arată că Doamna Warwas stăpâneşte atât limba emiţătoare cât şi pe cea receptoare. Să aşteptăm cu răbdare dezvoltarea ei în continuare. În volumul de referinţă, în cele mai multe dintre poemele transpuse ea redă ritmul şi în parte prozodia din lirica Anei Blandiana. Dovedeşte capacitatea de a trece cu uşurinţă – în frescă – am putea spune – gândurile şi mesajul din poeme; apelează în mod natural la canoanele literare poloneze, cu acribie şi cu o anumită frică, speriată cumva, de privirea Pantocratorului. Eul liric al poetesei mai nevinonvată, dar nu nevinovată – românii o ştiu pe Blandiana în tot ce a făcut şi face, ba şi în tot ce spune şi promovează, ca Om dârz al cetăţii, îi dă curaj. Mesajul liric nu se pierde în transpunerea poloneză. În ceea ce priveşte fluiditatea exprimării, mi-aş dori să o asemăn cu cea a poetei Kazimiera Illakowiczówna, a Doamnei Illa din Poznan, care a învăţat româneşte în timpul războiului la Cluj, unde, ca profesoară de lumbi străine, fostul diplomat şi secretar personal al mareşalului Pilsudski a muncit mai bine de şapte ani, meditând tineri români la limbi străine, printre care şi pe Dorli Blaga. La traducerile din română, Doamna Warwas ar putea să o ia pe compatrioata sa drept pildă, ca pe o icoană, mai ales că Illakowiczówna a tradus în polonă zeci de poeţi români, de la Eminescu la Blaga, de la lirica populară românească la Magda Isanos şi Marin Sorescu, mai totul congenial, inclusiv din literatura universală.

Ştacheta traducerilor din poezia românească se află sus ridicată în limba polonă. În etapa actuală nu se mai poate opera cu tarif redus – cum spunea istoricul literar Artur Sandauer în anii ’70 din secolul trecut. De aici şi interesul faţă de creaţia poetică românească de la deschizătorul de drumuri Emil Zegadlowicz, cel care în 1932 a publicat prima antologie de lirică românească, şi integral Împărat şi proletar, urmat de Tadeusz Holender şi Wlodzimierz Lewik până la poliglotul şi strălucitul traducător al lui Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu. Îl am în vedere pe Ireneusz Kania, cel care a editat-o prin anii ’80 pe Ana Blandiana şi chiar a tradus din opera ei, ca să nu-i mai pomenesc pe cei enumeraţi deja, cât şi pe Zbigniew Szuperski, care i-a deschis drum Anei Blandiana în conştiinţa poloneză.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara