Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Un fals de istorie literară de Ion Buzaşi

In "România Mare" din 21 decembrie 2007 se publica poezia Imn religios, supratitrată senzaţional O poezie necu­nos­cută a lui Eminescu. Aceeaşi supratitrare şi în nr. din 15 ianuarie (data naşterii lui Eminescu, "cea mai mare sărbătoare a poeziei româneşti" (Geo Bogza) şi propusă recent de ministrul Culturii ca "zi a culturii naţionale") din ziarul "Informaţia de Alba".

O poezie necunoscută de Eminescu, publicată acum, după mai bine de un secol de editări şi cercetări eminesciene asidue este (sau ar fi) chiar un eveniment, pentru că puţini scriitori (din literatura română nici unul!) din literatura universală au fost atât de amănunţit investigaţi biografic şi creativ ca Eminescu. Editorii cei mai competenţi ai operei sale, Perpessicius, care şi-a topit lumina ochilor în transcrierea corectă a manuscriselor eminesciene, D. Murăraşu, Petru Creţia (care a şi publicat după 1990, mai întâi în revista "Manuscriptum", apoi în volum separat, Poezii inedite de Mihai Eminescu) nu o menţionează. E greu de crezut că le-a putut scăpa o "poezie necunoscută", mai ales un Imn religios, acestor meticuloşi cercetători, mai ales că poezia religioasă a lui Eminescu numără puţine creaţii; e drept, unele veritabile capodopere: Colinde, Colinde, Învierea, Christ, Dumnezeu şi om, Rugăciune, Răsai asupra mea. În nici una din ediţiile eminesciene menţionate nu figurează poezia Imn religios. Ea figurează însă în antologia de poezii religioase Poeţi în rugăciune, alcătuită de Pr. Ioan Georgescu, la Oradea în 1943, cu acest titlu Imn religios de Vasile Alecsandri şi cu următoarea menţiune explicativă: "Cântat la serbarea Junimii Academiei Române, dată în memoria lui Ştefan cel Mare la mănăstirea Putna în 15-27 august 1871" (v. pagina 37 din această antologie). Iar în ediţia V. Alecsandri, Poezii, ediţie îngrijită, adnotată şi comentată de G.C. Nicolescu, cu o prefaţă de N.I. Popa, E.S.P.L.A., 1955, vol. II, colecţia Clasicii români, la capitolul "Cronologia vieţii şi operei lui Vasile Alecsandri", la anul 1871 citim o "menţiune" asemănătoare, care înlătură orice ipoteză privind paternitatea lui Eminescu asupra acestui Imn religios comunicat de editori care au ţinut să fie anonimi în ambele publicaţii şi care, din prudenţă sau din considerent de spaţiu tipăresc doar trei strofe din cinci câte are poezia lui Alecsandri. "Scrie Imn lui Ştefan cel Mare, la cererea Comitetului pentru organizarea serbării de la Putna, comitet din care făcea parte Eminescu şi Slavici".

Iar în ediţia bibliofilă Vasile Alecsandri, Poezii, Editura Minerva, Bucureşti, 1974, p. 388, figurează poezia Imn religios, cu aceeaşi menţiune, iar la subsol data şi locul primei apariţii: "Convorbiri literare", 15 august 1871. Pentru cel familiarizat cu poezia lui Eminescu şi tonalitatea poetică, şi stilul par străine, de altminteri.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara