Cartea întrebărilor confirmă o evidenţă: anume că Ioana Pârvulescu se numără printre cei mai subtili eseişti pe care i-a dat literatura română.

Dacă lucrul nu s-a spus pânÄ...

Reeditarea Aerului cu diamante înseamnă în primul rând dispariţia unui mit. În vremea studenţiei mele şi, aflu de la Marius Chivu, şi-n vremea studenţiei lui, volumul acesta declanşa ade...

Cu prima sa carte de critică literară, Mihail Vakulovski face un gest necesar: discută extrem de serios poezia generaţiei precedente. Despre optzecişti au scris până acum mai cu seamă optze...

Vă e dor, astăzi, de o poezie-poezie, ca pe vremuri ? Citiţi, atunci, din cartea Alcool, următoarele:

„«Unghia roză în spuma berii».
Atât am scris.
Pentru ca mai târz...

E uimitor cu câtă severitate priveşte prozatorul Mircea Horia Simionescu poezia. Mai abitir ca un poet de meserie.

De nici o săptămână, acesta a publicat, se pare că la insistenÅ...

Radu Cernătescu a publicat de curând o istorie ocultă a literaturii române (acesta e subtitlul), al cărei principal of îl reprezintă celelalte istorii, toate estetice, iar, dintre ele, mai c...

Despre prima ediţie a Postmodernismului românesc s-a scris cu înverşunare. Poate şi fiindcă, omeneşte, pe cei mai mulţi dintre comentatori i-a speriat amploarea radicală a conceptului. (Nu...

Multă vreme a părut surprinzătoare, la Liviu Ioan Stoiciu, discrepanţa de ton dintre discursul său poetic (interiorizat până la intimitatea metafizică) şi acela publicistic (aproape impers...

De mult n-am mai întâlnit, în titlul unui volum de versuri, cuvântul moarte. Dacă memoria nu-mi joacă vreo festă, după Mircea Dinescu, cu al său Moartea citeşte ziarul din 1989, n...