Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Arte:
Un dicţionar al dansului de Mihai Alexandru Canciovici

Liana Tugearu, O lume întreagă din fărâme, volumul III – IOAN TUGEARU „dansul, visul şi viaţa mea”, postfaţă de Monica Pillat, Editura Eikon, 2015

Cunoscutul nostru cronicar coregraf Liana Tugearu ne-a oferit o trilogie intitulată O lume întreagă din fărâme. Primele două volume au apărut în 2012 la Editura Coresi S.A., sub auspiciile Centrului Naţional al Dansului şi conţin cronicile de dans ale autoarei editate, în mare majoritate, la România literară, dar şi la alte publicaţii precum „Contemporanul“, „Amfiteatru“, „România liberă“, „Cotidianul“, revista „Dans festival“, pe o perioadă de 40 de ani între 1972-2012.

Pentru toţi iubitorii artei dansului, aceste volume constituie o incursiune excelentă în cele mai importante evenimente coregrafice petrecute atât în ţară cât şi în străinătate privind fenomenul dansului contemporan. Am putea spune, fără nicio îndoială, că avem în faţă un adevărat dicţionar al dansului care ne înfăţişează un florilegiu de cronici redactate de un specialist de marcă al domeniului, în care ni se înfăţişează cu spirit de istoriograf etape importante din evoluţia şi dinamica dansului românesc atât cel clasic cât şi cel contemporan.

Liana Tugearu beneficiază de o pregătire specială în această disciplină. După studii de balet cu Elena Penescu- Liciu, Floria Capsali şi Mitiţă Dumitrescu şi ani petrecuţi ca solistă balerină la Opera din Timişoara şi la Teatrul Liric din Constanţa, ea şi-a desăvârşit studiile la secţia de Istoria şi Teoria Artei din Facultatea de Arte Plastice, promoţia 1972 şi a funcţionat ca muzeograf la Muzeul Naţional de Artă. Dragostea sa pentru balet n-a părăsit-o, însă, niciodată. În toţi aceşti ani din 1972 ea a publicat diverse cronici în calitate de critic de balet, în care a semnalat cu acuitate şi cu o acribie profesională remarcabilă, în mod articulat, diverse aspecte ce priveau fenomenul dansului în România.

Cele două volume sunt o suită de texte, impecabil orânduite şi analizate cu spirit critic, din perspectiva cercetătorului autorizat din domeniul dansului.

Pentru mine, care am participat la o mare majoritate a acestor evenimente coregrafice petrecute îndeosebi pe scena Operei Române, cele două cărţi constituie o istorie sinceră şi cât mai obiectivă a dansului în România. Am retrăit, citind cronicile Lianei Tugearu, emoţii autentice, am revăzut aproape ca într-un film de ciné-verité spectacole memorabile, evoluţii ale unor mari artişti dansatori care m-au impresionat la timpul potrivit, pe scenă. Am rememorat coregrafii speciale, revăzând emoţional spectacole de prestigiu ale unor importanţi coregrafi români, precum: Oleg Danovski, Vasile Marcu, Tilde Urseanu, Alexa Mezincescu, Ioan Tugearu, Mihaela Atanasiu şi în ultimii ani: Gelu Barbu, Gigi Căciuleanu, Mihai Babuşka şi alţii.

Liana Tugearu, aşa cum o mărturiseşte Vivia Săndulescu, în loc de prefaţă, „posedă cele două mari cerinţe ale criticului autentic: pertinenţă şi condei şi are generozitatea omului de cultură şi de calitate care îşi vinde meseria celor care vor să înveţe.”

Sunt întru totul de acord cu o asemenea apreciere pe care o consider primordială în conturarea unui portret real al cronicarului coregraf Liana Tugearu.

După ce această istorie a baletului românesc s-a derulat cu evidenţieri emoţionante a unor spectacole memorabile pe care le-am trăit, s-a observat în mod evident absenţa unor materiale importante privind prezenţa pe scenă a unui artist de înaltă clasă, Ioan Tugearu, care şi-a continuat după părăsirea scenei activitatea ca profesor de dans şi coregraf remarcabil, autor al unor spectacole de neuitat.

Autoarea încearcă în volumul al treilea să acopere acest gol, inserând, de această dată, toate cronicile apărute în ţară cât şi în străinătate despre Ioan Tugearu, conturând, în acest fel, un portret cât mai obiectiv posibil despre artistul şi coregraful respectiv, adăugând şi activitatea sa de profesor de dans.

Volumul conţine documente din arhiva personală, afişe şi programe de spectacole din străinătate, fotografii din timpul unor repetiţii.

Doamna Monica Pilat însoţeşte volumul cu o elegantă şi frumoasă Postfaţă. Cel de-al III-lea volum apare la Editura Eikon în 2015 şi se subintitulează „Ioan Tugearu, «dansul, visul şi viaţa mea»”.

Autoarea alcătuieşte o prefaţă cu bogate explicaţii privind viaţa şi activitatea artistică a lui Ioan Tugearu. Îşi organizează apoi un material documentar variat alcătuit din cronici şi interviuri (1968-2014), în trei secţiuni mari: „Ioan Tugearu, interpretul”, „Ioan Tugearu, coregraful” şi „Ioan Tugearu, autoportret”.

În aceste capitole ea reuneşte cronicile sale cu ale unor critici muzicali şi literari români şi din străinătate pe o perioadă mare.

Acest volum, însoţit şi de ilustraţii semnificative, ne poartă printr-o fascinantă călătorie prin viaţa maestrului, rememorându-se din perspectiva unor cronicari sau critici contribuţiile sale valoroase, atât pe scenă cât şi din postura coregrafului talentat cu structură neoclasică, dar şi modernă.

Am urmărit de-a lungul acestor ani toate apariţiile scenice ale lui Ioan Tugearu, pe care-l consider un etalon al unei „epoci de aur” a baletului românesc. A excelat în roluri de caracter, puternice, fiind un artist irepetabil, atipic.

Nu cred că am mai văzut un Don José din baletul Carmen asemenea lui. Era fascinant pe scenă, trăia intens orice rol, până la o combustie interioară totală, impresiona printr-un dramatism profund, pornit dinlăuntrul fiinţei sale care-i oferea o paletă diversă a interpretărilor în toate personajele pe care le-a întruchipat de-a lungul întregii cariere.

Ipostaza de creator coregraf a fost o confirmare firească a unei experienţe scenice prestigioase.

El a realizat spectacole remarcabile, precum Îmblînzirea scorpiei, Notre- Dame de Paris, Romeo şi Julieta, Anna Karenina, Seara Ceaikovski: Serenada şi Manfred, Nunta însângerată şi multe altele.

Este un maestru al duetelor, acestea având poezie, frumuseţe a plasticii corpului, care creează o stare emoţională ce ne aminteşte de cele ale coregrafului John Cranko. Maestrul este un artist al simbolurilor şi metaforelor coregrafice, baletele sale au substanţă filosofică, dezvoltă o gândire profundă, motivată de un desen coregrafic întotdeauna excelent poziţionat în spaţiul de dans. Abordează şi stilul teatrului danza într-o producţie de la Iaşi cu D’ale carnavalului după comedia lui I. L. Caragiale, care după opinia noastră, este după Domnişoara Nastasia a lui Oleg Danovski, cea mai reuşită transpunere coregrafică a unei piese de teatru din repertoriul naţional.

Acest ultim volum al Lianei Tugearu umple un gol în bibliografia sa, conturând personalitatea unui mare artist care s-a definit în timp, printr-o carieră scenică de referinţă, prelungită tot pe plan artistic prin creaţiile sale coregrafice remarcabile.

A fost şi un pedagog de prestigiu, predând întâi la Liceul de Coregrafie „Floria Capsali” din Bucureşti, apoi între 2003-2013 la Universitatea de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea” istoria dansului, creaţie şi regie coregrafică, mişcare scenică, atelier de creaţie şi dans de caracter.

Este un promotor al dansului contemporan, a creat în 1990 prima Companie de dans contemporan „Orion” şi a contribuit la înfiinţarea Centrului Naţional al Dansului Bucureşti, pe care-l susţine şi-l sprijină moral şi intelectual alături de soţia sa, doamna Liana Tugearu, prin sfaturi şi o înţeleaptă îndrumare.

Trilogia Lianei Tugearu este o lucrare matură, de istoriografie a dansului românesc, absolut necesară pentru cercetările viitoare ale domeniului.

Liana Tugearu s-a impus şi rămâne un pasionat cercetător şi critic coregraf, dar şi un libretist remarcabil care a scris cu talent multe librete ale baletelor coregrafului Ioan Tugearu. Timp de peste patruzeci de ani ea a slujit cu credinţă şi pasiune această disciplină specială şi-i suntem recunoscători pentru trilogia pe care ne-a oferit-o, ca o restituire culturală.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara