Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Un coşmar repetat - 83 de procese pe rol intentate UAP de Simona Vasilache

Situaţia de la Uniunea Scriitorilor din România, a cărei legitimitate este contestată, în justiţie, de un grup foarte restrâns de membri şi nemembri ai acestei instituţii, nu este, din păcate, fără precedent. Procesele intentate USR sunt copiate la indigo după scenariul de la Uniunea Artiştilor Plastici. Uniunea Artiştilor Plastici din România se confruntă, de mai mulţi ani, cu probleme asemănătoare. Pentru a schiţa un studiu de caz, util şi altor Uniuni de Creatori ameninţate de astfel de atacuri absurde, am participat la o discuţie, la sediul Uniunii Artiştilor Plastici din România, cu preşedintele acesteia, Petru Lucaci, cu vicepreşedinta Cristiana Russu şi cu jurista Elena Curic. Sinteza dialogului nostru este reflectată în cele ce urmează. (S.V.)

Aveţi, în prezent, peste 80 de procese deschise de un fost coleg de la Filiala Alba-Iulia. Cum a început acest coşmar?

Ca să înţelegem ce înseamnă Uniunea Artiştilor Plastici (UAP) din România trebuie să recurgem la istoria ei, care începe încă din anul 1921 când ia fiinţă Sindicatul Artelor Frumoase din Bucureşti (SAF), prima expresie autoritară a conştiinţei de breaslă a artiştilor români. În anul 1946, SAF obţine personalitate juridică. Scopul său bine definit era acela de a-i asigura breslei un statut social.
După schimbarea regimului politic, în 1949 se emite Decretul nr. 349, de organizare a Fondului Plastic din R.P.R. (FP), care lua locul, pentru artiştii plastici, Casei compozitorilor, pictorilor şi sculptorilor. Tot în 1949 apar Fondul Literar şi Fondul Muzical.
În ziua de 25 decembrie 1950, prin Decretul nr. 266, SAF se dizolvă şi întregul său patrimoniu trece asupra Uniunii Artiştilor Plastici din R.P.R., aceasta fiind recunoscută ca persoană juridică de utilitate publică.
Uniunea Artiştilor Plastici din România, organizaţie nonprofit, neguvernamentală, este formată în prezent din creatori în domeniul artelor plastice/ vizuale, artişti plastici profesionişti şi are în structura sa filiale teritoriale, în fiecare judeţ, şi filiale constituite în Bucureşti pe domenii de specialitate (pictură, sculptură, grafică etc.). Până în 1993 UAP din România îşi desfăşura activitatea economică prin Fondul Plastic, care asigura baza materială a UAP din România. Din cauza condiţiilor economice şi a situaţiei financiare postrevoluţionare, s-a decis, la nivel de conducere a UAP, desfiinţarea Fondului Plastic şi acordarea unei autonomii administrative filialelor din teritoriu. Astfel, preşedinţii filialelor UAP din ţară puteau semna acte şi asigurau reprezentarea în faţa autorităţilor locale, în baza împuternicirii notariale acordate prin decizia Adunării Generale a UAP din România.
Începând cu anul 1998-1999, o serie de filiale UAP, prin hotărârea Adunării Generale, Senatului sau conducerii UAP şi cu aprobarea Ministerului Culturii, au dobândit personalitate juridică. Astfel, în 1998, filiala UAP din Alba Iulia, pe baza hotărârii conducerii UAP şi a avizului Ministerului Culturii nr. 285/15.12.1998, se înscrie la Judecătoria Alba Iulia, la poziţia 52, ca persoană juridică, sub denumirea Filiala Uniunii Artiştilor Plastici Alba Iulia, fiind în continuare obligată, ca toate celelalte filiale, să respecte întru totul Statutul şi Regulamentul UAP din România. Acest statut prevede că membrii UAP sunt jurizaţi de o Comisie Naţională şi validaţi de Adunarea Generală. Fiecare filială organizează alegeri o dată la patru ani şi îşi alege o conducere formată din 3, 5 sau 7 membri.
În 23 ianuarie 2010 a avut loc în filiala Alba Iulia o Adunare Generală, în care cei 34 de membri ai filialei lau ales preşedinte pe Dan Crecan, împreună cu o echipă de conducere, pentru un mandat de patru ani. Traian Mârza, preşedinte în perioada anterioară, nu a suportat ideea de a nu mai fi reales şi a început să facă presiuni asupra noii conduceri. În luna februarie 2010 a convocat o Adunare Generală Extraordinară a Filialei UAP Alba Iulia, unde a împărţit adeziuni unor nemembri, pe care i-a considerat apoi înscrişi în filială, iar aceştia au ales o nouă conducere, preşedinte fiind Traian Mârza. Practic s-a reales, necunoscânduse numărul membrilor care ar fi participat la adunarea iniţiată de el. Imediat, acesta a înscris la Judecătoria Alba noua conducere, prezentând procesul-verbal al acestei Adunări Extraordinare, ştampilat cu o ştampilă confecţionată identic după ştampila Filialei UAP şi purtând sigla UAP. Din acest moment a început seria de procese în instanţă între adevăraţii membri ai UAP filiala Alba Iulia şi Traian Mârza.
Luând act de conflictul din Filiala UAP Alba, Conducerea UAP din România a convocat un Consiliu Naţional, în 29 mai 2010, unde s-a decis comunicarea către Judecătoria din Alba Iulia a conducerii Filialei UAP Alba, în varianta iniţială, legitimă, avându-l ca preşedinte pe Dan Crecan.
Au urmat o serie de comunicate şi convorbiri între Consiliul Director şi Traian Mârza, cu scopul de a-l determina să renunţe la procese şi la acţiunile de denigrare a membrilor UAP din Alba, dar şi la folosirea mărcii şi ştampilei Filialei UAP Alba, pe care o aplica pe cataloage de expoziţii şi pe alte tipărituri.
În 31 martie 2012, conform Hotărârii Adunării Generale a UAP din România, Traian Mârza este exclus din UAP şi obligat să renunţe la folosirea siglei şi ştampilei cu însemnele Filialei UAP. În data de 24 iunie 2012, ca urmare a notificărilor transmise, o Comisie UAP a participat la acţiunea de distrugere a tuturor documentelor emise de Traian Mârza, care purtau însemnele UAP - Filiala Alba, cu sigla respectivă.
A urmat preluarea în mod abuziv a Filialei UAP Alba şi schimbarea denumirii, dar nu şi a formei juridice, în Uniunea Artiştilor Plastici, pentru a profita de personalitatea juridică dobândită de Filiala UAP Alba în 1998, înscrierea acesteia în Registrul special ţinut de Judecătoria Alba Iulia, cu scopul de a destabiliza activitatea UAP şi de a-şi aroga drepturi ce aparţin exclusiv UAP din România. Această entitate a fost promovată prin denigrarea UAP şi lansarea de informaţii false cu privire la UAP, prin interviuri în presă, dar şi în instanţele judecătoreşti.
De asemenea, s-a trecut la inducerea voită în eroare a publicului şi a artiştilor, cum că ar fi o Uniune cu caracter de utilitate publică, în vederea racolării de membri, chiar şi persoane care nu sunt artişti plastici, decât, eventual, amatori. S-au emis adeverinţe în temeiul Legii nr. 8/2006, privind acordarea suplimentului de pensie pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.

Care consideraţi că au fost vulnerabilităţile UAP, care au permis să se ajungă în această situaţie?

Există mai multe puncte nevralgice. În primul rând, greşita interpretare a legislaţiei sau neînţelegerea acesteia. Apoi, orgoliile şi frustrările unor artiş ti, lipsa de informare şi comunicare, care duc la divergenţe.
Prin înfiinţarea Filialelor UAP cu personalitate juridică şi o dată cu apariţia Legii 26/ 2000 s-au înţeles greşit descentralizarea, autonomia administrativă şi acest mod de organizare şi funcţionare a artiştilor în structurile UAP. Anumite Consilii de conducere ale Filialelor au găsit de cuviinţă că sunt persoane juridice distincte de persoana juridică UAP, că pot să îşi modifice Statutul, actul constitutiv şi sigla după voinţa proprie (de exemplu, Filiala UAP Alba Iulia a emis un Act adiţional la Statutul Filialei prin care erau acceptaţi în filială, ca membri stagiari, şi artisti care nu erau jurizaţi de Comisia Naţională). Nu s-a înţeles, de multe ori, că aceste filiale sunt constituite doar pentru o mai bună administrare şi comunicare la nivelul Consiliilor municipale/ judeţene şi că este absolut necesar ca ele să respecte Statutul şi regulamentele UAP.
De asemenea, se uită că doar prin demersurile Conducerii UAP din România, în solidar cu celelalte Uniuni de creatori (la nivelul ANUC) s-a creat un cadru legislativ care a adus şi aduce încă beneficii tuturor membrilor UAP. Foarte greu s-a înţeles că nu poţi fi membru în mai multe filiale din structura UAP sau că trebuie să fie respectată o identitate vizuală a UAP de către toate filialele acesteia.

Care este structura asociaţiei care încearcă să vă înlocuiască şi care credeţi că sunt mizele celor care s-au angajat în acest demers?

UAP cu sediul în Alba Iulia este o asociaţie, în fapt, o filială înfiinţată de UAP din România în 1998. Există, în această filială, artişti care nu aderă la ideile lui Mârza, membri fondatori ai UAP Alba Iulia, dar care nu sunt organizaţi, în prezent, într-o structură separată şi sunt împiedicaţi să-şi desfăşoare activitatea de Traian Mârza. Membrii aduşi de Mârza sunt amatori având diverse profesii (funcţionari publici, profesori, absolvenţi ai Şcolii Populare de Artă etc.), care nu beneficiază de drepturi de autor, neavând deci calitatea de artişti profesionişti. Numărul exact al acestora nu se cunoaşte, existând o mare fluctuaţie a membrilor, care sunt înscrişi, plătesc cotizaţia, apoi sunt înlocuiţi cu alţi membri. Mârza pretinde că această asociaţie are o reţea de filiale fără personalitate juridică în toată ţara.
Cei care au aderat la acest demers uzurpator au în vedere beneficiile oferite de Legea 8/2006, respectiv acordarea suplimentului de pensie, şi accesul la patrimoniul Uniunii Artiştilor Plastici din România.
Ministerul Culturii, prin avizul nr. 285/15.12.1998, a avizat favorabil înfiinţarea filialei Alba Iulia a UAP din România. Acest aviz este în mod voit eronat prezentat de Traian Mârza ca fiind dovada caracterului de utilitate publică a filialei pe care a uzurpat-o. Prin încheierea din 15.05.2015 în dosarul 8/107/1998 (2701/1998) pronunţată de Tribunalul Alba, instanţa a decis că asociaţia lui Mârza nu beneficiază de statutul de instituţie de utilitate publică.
În 2012, Mârza a schimbat denumirea filialei UAP din Alba Iulia în Uniunea Artiştilor Plastici cu sediul în Alba Iulia. Prin hotărârea Tribunalului Alba nr. 571/31.03.2016, pronunţată în dosarul 48686/3/2012, acestei asociaţii i s-a interzis folosirea denumirii Uniunea Artiştilor Plastici în desfăşurarea activităţii.

Care este, acum, stadiul proceselor?

În prezent, există 83 de dosare pe rolul instanţelor din Alba şi Bucureşti, din care 20 de plângeri penale, îndreptate împotriva conducerii UAP din România, respectiv a juristei Elena Curic precum şi a unor avocaţi care reprezintă Uniunea. S-au dat sentinţe favorabile UAP din România, precum cele legate de marca Uniunii, care nu poate fi folosită de asociaţia lui Mârza, de statutul de instituţie de utilitate publică, ce revine doar UAP din România, de valabilitatea Decretului nr. 266/1950 prin care s-a înfiinţat UAP din România.
Decretul-Lege nr. 27/1990 asigură organizarea şi funcţionarea, în condiţii de autonomie economică, a organizaţiilor de scriitori, artişti plastici şi compozitori. Acesta nu înfiinţează organizaţii fără scop patrimonial, ci reglementează mai bine activitatea Uniunilor de creatori legal constituite, de utilitate publică, indicând că veniturile acestora pot proveni din surse proprii, din activităţi fără scop patrimonial sau din activităţile economice care le sunt permise. Mârza citează abuziv art. 9 din acest decret („Pe data prezentului decret se abrogă orice dispoziţii contrare”) ca fiind baza legală a abrogării Decretului nr. 266/1950 prin care s-a înfiinţat UAP din România. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia a II-a civila, a statuat, prin Decizia nr. 2490/03.12.2015 pronunţată în dosarul 33496/3/2013 că UAP din România a dobândit personalitate juridică în baza Decretului nr. 266/1950 şi nu are obligaţia înscrierii ei în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor, nefiind înfiinţată în baza OG.nr. 26/2000. S-a reţinut că Decretul- Lege nr. 27/1990 nu conţine dispoziţii care să abroge în mod expres prevederile Decretului nr. 266/1950. Prin urmare, pretenţia lui Mârza este total nefondată.
În fapt, asociaţia lui Mârza nu este o uniune, ci o fostă filială, aşa cum a statuat Tribunalul Alba prin Sentinţa civilă nr.179/CC/F/2014 pronunţată la 23.07.2014 în dosarul nr. 3083/107/2014, în care spune că, deşi fosta filială a obţinut în 2012 schimbarea denumirii, este vorba de aceeaşi asociaţie – Filiala Alba Iulia a UAP din România.

În ce măsură credeţi că „modelul” poate fi copiat în cazul altor uniuni de creatori şi ce soluţii aveţi în vedere pentru acest tip de atacuri?

Modelul Mârza poate fi copiat în cazul Uniunilor constituite pe legislaţie specială, cum sunt USR şi UCMR, în cazul celorlalte Uniuni, constituite pe O.G.nr. 26 /2000, nu ar trebui să existe conflicte de acest gen.
Soluţiile pe care le propunem sunt impunerea cu fermitate a respectării Statutului şi regulamentelor UAP şi aplicarea sancţiunilor, în caz contrar; comunicarea/ informarea/ colaborarea mai intensă şi serioasă la nivel de filiale, precum şi cunoaşterea legislaţiei specifice de către membri şi respectarea ei.
Uniunea Artiştilor Plastici din România nu a funcţionat în temeiul Legii nr. 21/1924. Numai persoanele juridice, care au funcţionat în temeiul acestei legi, au obligaţia de a se supune prevederilor OG nr. 26/2000, cu rezerva că îşi păstrează personalitatea juridică dobândită anterior, aşa cum spune art.83 din OG nr. 26/2000. Pe de altă parte, numai asociaţiile, fundaţ iile şi federaţiile constituite în temeiul OG.nr.26/2000 sunt supuse înscrierii în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.
Uniunea Artiştilor Plastici din România este continuatoarea Sindicatului Artelor Frumoase din Bucureşti, înfiinţat în 1921, şi a Sindicatelor Mixte din Provincie, şi este recunoscută ca persoană juridică de utilitate publică în temeiul Decretului nr. 266/1950 şi funcţionează în temeiul art.85 din OG nr. 26/2000 şi Decret-Lege nr. 27/1990. Dacă ar fi funcţionat în temeiul Legii nr. 21/1924, ne încadram la art. 83 din OG. nr. 26/2000. Într-adevăr, la aliniatul 2 al art.83 din OG nr. 26/2000, se vorbeşte de Uniuni, dar numai de cele înfiinţate în temeiul Legii 21/1924. Exemple de astfel de uniuni sunt Uniunea Soroptimist Internaţional, o uniune a femeilor de afaceri, bazată pe voluntariat, care are ca scop îmbunătă- ţirea vieţii femeilor prin acces la educaţie, egalitate de şanse etc., sau Uniunea Astronomică Internaţională care organizează întâlniri ştiinţifice şi proiecte educaţionale pe teme de astronomie. Aşadar, aceste tipuri de uniuni sunt cu totul altceva decât Uniunile de Creatori, cu care se face, în mod voit, confuzie.

A consemnat Simona Vasilache Precizări:

Precizări:

Grupul care atacă UAP este în strânsă legătură cu grupul care încearcă demolarea USR. Traian Mârza s-a alăturat grupului Dan Mircea Cipariu, intentând şi el câteva procese Uniunii Scriitorilor.
La închiderea ediţiei, aflăm de la UAP că falşilor beneficiari ai suplimentului de pensie li s-au trimis somaţii din partea Casei de Pensii Hunedoara pentru a restitui sumele încasate abuziv.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara