Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Document:
Scrisori inedite ale ambasadorului Lucian Blaga de ---

Lucian Blaga a intrat în diplomaţie în 1926, ca ataşat de presă şi consilier, în cadrul Legaţiei României la Varşovia. În aceeaşi calitate a activat la Praga (1927), Berna (1928-1932), Viena (1932-1937) şi din nou la Berna (1937-1938). În cele din urmă a fost ministru plenipotenţiar la Lisabona (1938- 1939). La fel ca Mircea Eliade şi Eugen Ionescu, L. Blaga şi-a luat în serios activitatea de diplomat. Dovadă sunt sutele de pagini de studii, rapoarte şi informări pe care le-a întocmit în aceşti ani. Din această zestre fac parte cele două referate pe care le oferim spre lectură cititorilor. Ele au fost redactate în martie 1939, la Lisabona, şi au fost trimise ministrului Afacerilor Străine, Grigore Gafencu. 1939 este anul cînd izbucneşte al Doilea Război Mondial, în urma invadării Poloniei de Germania. În 1938 Cehoslovacia fusese dezmembrată. În rapoartele trimise la Bucureşti, Blaga se referă la aceste evenimente, precum şi la poziţia preşedintelui Salazar în Portugalia. Ele fac parte dintr-o valoroasă arhivă a exilului românesc, aflată la New York. Ni le-a oferit cu generozitate spre publicare regretatul prieten Aurel Sergiu Marinescu, el însuşi cercetător al documentelor din acest fond cultural. (Simona Cioculescu)

Nr. 170
Lisabona, 16 Martie 1939.

Excelenţei Sale.
Domnului Grigore Gafencu
Ministru al Afacerilor Străine
BUCUREŞTI.

DOMNULE MINISTRU, Cu toate că interesele Portugaliei nu sunt direct atinse prin evenimentele grave din Europa Centrală, ocuparea Boemiei şi a Moraviei din partea Germaniei şi desfiinţarea statului trialist cehoslovac au produs şi în cercurile oficiale de aici nedumerire, îngrijorare şi chiar consternare. Având ieri prilejul să vorbesc cu Ambasadorul Sampayo, Secretarul General al Ministerului Afacerilor Străine, nu l-am găsit aşa de calm ca în timpul crizei din Septemvrie. M’a întâmpinat cu o întrebare plină de pesimism, cu privire la cele ce ar mai putea să urmeze după această lichidare a statului cehoslovac.
E cert că din Septemvrie până astăzi Portugalia Domnului Salazar s’a integrat şi mai precis în politica externă tradiţională a alianţei cu Marea Britanie, mai ales în ultimul timp de când şi singura pricină de neînţelegeri între cele două state (chestiunea spaniolă) e pe cale de a fi complect înlăturată. Conduita Domnului Salazar şi linia ce va fi urmată într-o eventuală conflagraţie internaţională sunt mult mai clare decât în Septemvrie. Presa portugheză, exprimându-şi admiraţia faţă de gigantica voinţă de afirmare a lui Hitler, nu se fereşte de astă dată deloc să repudieze metodele întrebuinţ ate. Printre rânduri se citeşte chiar regretul că statele ponderate chemate să apere spiritul european, sunt aşa de atinse încă de anemia indeciziei.
Tot ieri am avut o conversaţie cu baronul Hoyningen-Huene, ministrul Germaniei. Îndrumând discuţia spre cele întâmplate, mi-am exprimat nedumerirea că ne găsim oarecum întâia oară în faţa unor acte, care sunt în contradicţie cu ideologia „etnicistă” de atâtea ori proclamata din partea Führerului. Ministrul Germaniei a recunoscut că în adevăr este o contradicţie, dar cele petrecute nu înseamnă că Führerul ar renunţa la principiul „etnicist”. În cazul Boemiei şi al Moraviei nu s’a putut însă proceda altfel decât s’a procedat dintr-o seamă de cauze. Ministrul Germaniei mi-a mai mărturisit că în aceeaşi zi l’a „interogat” şi Dr. Salazar asupra aceloraşi chestiuni, şi, de asemenea, asupra modului cum înţelege Germania „protectoratul” asupra statului slovac. Răspunsul, ce i l-a dat, n-a fost decât de circumstanţă, şi foarte vag.
Primiţi, Vă rog, Domnule Ministru, încredinţarea înaltei mele consideraţ iuni,

Lucian Blaga


Nr. 206
Lisabona, 26 Martie 1939

Excelenţei Sale.
Domnului Grigore Gafencu
Ministru al Afacerilor Străine
BUCUREŞTI.

DOMNULE MINISTRU,
Ca urmare la raportul nostru Nr. 188 din 20 Martie 1939, am onoarea a comunica Excelenţei Voastre că pactul de amiciţie şi neagresiune spaniolo – portughez a fost ratificat.
Primiţi, Vă rog, Domnule Ministru, încredinţarea înaltei mele consideraţiuni.


Nr. 207
Lisabona, 29 Martie 1939

DOMNULE MINISTRU,
Cu ocazia ocupării Madridului de către trupele naţionaliste de sub conducerea generalissimului Franco, au avut loc în toate oraşele din Portugalia şi mai ales în Capitală mari manifestaţii de simpatie pentru Spania Naţionalistă. Domnul General Carmona, Preşedintele Republicei Portugheze, a trimis cu acest prilej o telegramă de felicitare Generalissimului Franco. În seara zilei de 28 martie, Legiunea portugheză şi massele Lisabonense în număr de peste cincizeci de mii persoane au manifestat cu muzici şi drapele la lumina torţelor , arătându-şi tot entuziasmul, în faţa „Casei Spaniei” din Lisabona. – Ambasadorul Spaniei, Domnul Nicola Franco, fratele generalissimulul a ţinut cu acestă ocazie, o cuvântare, exprimându-şi încă o dată recunoştinţa pentru sprijinul moral pe care poporul portughez l-a arătat din primul moment revoluţiei naţionaliste, ce se găseşte după căderea Madridului în ajunul triumfului definitiv.
Nu pot să închei aceste câteva informaţiuni fără de a nota că în ciuda secularei adversităţi dintre Spania şi Portugalia, răsboiul civil de aproape trei ani a isbutit să creze în Portugalia şi desigur şi în Spania o stare de spirit menită să asigure cel puţin pentru câtva timp, o colaborare amicală între cele doua State. Cât de mult va dura această stare de spirit depinde fireşte, în primul rând, de tactul pe care vor căuta să şi-l impună naţionaliştii spanioli care manifestă veleităţi de expansiune imperialistă.
Primiţi, Vă rog, Doimnule Ministru, încredinţarea înaltei mele oonsideraţiuni,
Lucian Blaga

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara