Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Meridiane:
Scotocind cotloanele minţii de Elisabeta Lăsconi

Alasdair Gray, Sărmane creaturi,
traducere din limba engleză şi note de Magda Teodorescu,
Iaşi, Editura Polirom, 2013, 300 pag.
Sebastian Faulks, Amprenta omului,
traducere din limba engleză de Daria-Laura Bârsan,
Bucureşti, Editura Litera, 2012, 832 pag.

Întoarcere la perioada victoriană

Au apărut recent la noi două romane cu multiple afinităţi: Sărmane creaturi de Alasdair Gray şi Amprenta omului de Sebastian Faulks – primul cu număr rezonabil de pagini, al doilea, un tom gigantic, trece de 800 de pagini. Ambele au acţiunea plasată în perioada victoriană şi ca personaje principale doi prieteni medici, urmăriţi pe parcursul întregii lor vieţi, iar substanţa epicii o dă căutarea în care se angajează: a înţelege şi a trata nebunia, a descoperi însăşi esenţa fiinţei umane, în secolul pozitivismului şi încrederii în progres.
Amândoi autorii au mai fost traduşi în limba română, dar romanele de faţă au mari şanse să atragă atenţia asupra operei ca întreg şi a personalităţii fiecăruia. Le desparte peste un deceniu: Poor Things a apărut în 1992, iar Human Traces în 2005. Le deosebesc multe – viziunea ludică şi fantezistă, dublată de satira ucigătoare la Alasdair Gray faţă de viziunea gravă a lui Sebastian Faulks. Dar le apropie fascinaţia medicilor faţă de mintea umană, o meditaţie profundă şi vastă asupra civilizaţiei şi asupra evoluţiei omenirii, cultul rar al prieteniei şi spiritul cosmopolit.
Alasdair Gray (născut în 1934, la Glasgow) este artist complex, îl pasionează grafica şi pictura, dramaturgia şi actoria, în acelaşi timp şi-a dobândit renumele de cel mai mare scriitor scoţian de la Walter Scott încoace. Criticii nu ezită să-i recunoască geniul şi să-l compare cu William Blake. Debutul l-a impus brusc în 1981, cu o capodoperă – Lanark: A Life in Four Books (Lanark: o viaţă în patru cărţi, Polirom, 2008).
La noi i-a urmat traducerea ultimului roman Old Men in Love (2007; Bătrâni îndrăgostiţi, Polirom, 2010). Scriitorul face parte dintr- un soi aparte, tentat de specii şi genuri diferite: romane, proză scurtă, poeme, eseuri. Poate, din acest punct de vedere, i-ar corespunde în literatura noastră Marin Sorescu – acaparat de poezie, roman şi eseistică, dar cu pasiunea picturii. Alasdair Gray este recunoscut ca întemeietor al Şcolii literare de la Glasgow, iar coordonatorul colecţiei „Biblioteca Polirom”, Bogdan-Alexandru Stănescu, l-a declarat prozatorul său preferat.
Sebastian Faulks, mai tânăr cu aproape 20 de ani, s-a născut în 1953, a studiat engleza, dar s-a dedicat jurnalismului şi scrisului, cărţile i s-au vândut în peste 5 milioane de exemplare. A debutat cu A Trick of the Light (1984) şi succesul îl obţine cu următoarele romane cu acţiunea plasată în Franţa: The Girl at the Lion D’or (1989); Birdsong (1993) şi Charlotte Gray (1998), ecranizată în 2001. Din 2002 este Comandor al Ordinului Imperiului Britanic. La noi a apărut Engleby (2007; Univers, 2009) şi Jocul cu diavolul (2008; Rao, 2010, în seria nouă James Bond). Editura Litera a publicat anul trecut Amprenta omului şi O săptămână în decembrie, efort admirabil de a-i pune în valoare cărţile semnificative.

Romanul gotic ca răsfăţ postmodern

Romanul Sărmane creaturi cuprinde trei părţi: o „Introducere” ce reinventează convenţia manuscrisului găsit, naraţiunea amplă intitulată „Episoade din tinereţea unui funcţionar scoţian în domeniul sănătăţii” şi „O scrisoare adresată de soţia acestuia celui mai vârstnic urmaş supravieţuitor din anul 1974 prin care se corectează ce ea consideră că este eronat în cartea so- ţului ei” – altă versiune a aceloraşi fapte din perspectivă feminină, ce schimbă radical întâmplările şi sensul lor.
Episoadele ce se succed relatează prietenia ieşită din comun a celor doi studenţi deveniţi apoi medici – Godwin Baxter şi Archibald McCandless, uniţi de statutul lor social şi de natura intelectuală ce-i distinge de ceilalţi. Godwin Baxter face un experiment cu un cadavru al unei tinere gravide care s-a aruncat în râu, folosind trupul femeii şi creierul fătului pentru a crea o fiinţă nouă, Bella Baxter, de care se îndrăgosteşte prietenul său.
Creşterea şi educaţia Bellei Baxter, copilăria şi maturizarea ei, peripeţ iile narate în scrisori creatorului ei formează epica romanului. Copil inocent, Bella Baxter evoluează de la mersul de-a buşilea la jocul cu păpuşile, se preschimbă în observator al lumii, fără inhibiţii şi prejudecăţ i. Ea călătoreşte în jurul lumii ca să capete o instrucţie rapidă, foarte repede vrea să fie independentă şi fuge de acasă cu un seducător, care se va dovedi mult prea nepregă tit pentru apetitul ei sexual.
Bella Baxter discerne întotdeauna esenţa lucrurilor, pentru că are încă o conştiinţă pură, nealterată de mentalitatea şi spiritul vremii. Miza şi miezul romanului aici se află – satiră cruntă a moravurilor societăţii victoriene, în care Anglia a avut parte de o lungă epocă de prosperitate. Reflecţiile Bellei Baxter despre educaţie şi istorie, şomaj şi libertate, imperiu şi autoguvernare, formează pasaje percutante şi memorabile.
Alasdair Gray pastişează miturile şi arhetipurile ce-au înflorit în ultimele două secole în literatura engleză: călătorii iluministe şi aventura lui Frankenstein, savantul nebun şi jocul de-a creaţia, consacrat de romantism, delirul şi introspecţia prozei psihologice vehiculate de James Joyce. Toate ambalate în manuscrisul găsit şi etalat spectaculos în ilustraţii şi chenare ce reflectă codul romanului gotic şi inventivitatea autorului, ieşită din comun. Cu alte cuvinte, răsfăţ postmodern ce traversează vârstele ficţiunii, într- un zigzag ameţitor.

Naşterea psihanalizei în cheie realistă

Acţiunea din Amprenta omului de Sebastian Faulks se petrece tot în perioadă victoriană, dar cu extinderea timpului până la Primul Război Mondial, reconstituind întro frescă uriaşă naşterea psihanalizei, într-o ambiţioasă şi documentată demonstraţie ce estompează puţin celebra şcoală vieneză, ajungând chiar să o pună sub semnul întrebării şi s-o demonteze în punctele principale susţinute de fondatorul ei, Sigmund Freud.
Interesul, dacă nu chiar obsesia pentru mintea umană şi dereglările ei, pentru conştiinţă şi procese psihologice, i-au acaparat şi pe medicii francezi, formaţi la şcoala lui Charcot, şi pe medicii englezi. Iar doi tineri tentaţi de aventura unei astfel de profesii şi vocaţii ajung să se întâlnească, datorită unei fericite întâmplări, prietenia lor începe aproape ca un coup de foudre prin intensitatea aceloraşi idei ce-i frământă şi a aceloraşi aspiraţii. Fiecare află în celălalt interlocutorul ideal, prietenul care continuă un gând început.
Thomas Midwinter este englez, Jacques Rebière – francez, ambii s-au născut în provincie şi în familii impregnate de tradiţie, fac studii serioase şi lucrează în spitale ce oferă acces direct la cercetarea tulburărilor psihice. Sanatoriul englez unde ajunge Thomas, cu număr enorm de pacienţi, cu lungile coridoare, întins pe zeci de kilometri, oglindeşte impasul şi limitele ştiinţei. Demonstraţiile făcute de profesorul Charcot la Paris ilustrează treptele apropierii de boală şi suferinţă cu detaşare şi luciditate.
Prietenia celor doi se complică şi îşi împletesc vieţile definitiv. Două femei schimbă tot – Jacques se îndrăgosteşte de sora lui Thomas şi se căsătoreşte cu ea, iar o pacientă a lui Jacques provoacă tensiune între cei doi, devenind apoi soţia lui Thomas. Cei doi prieteni au întemeiat un sanatoriu în Austria, cu dublu scop: să cerceteze cazurile interesante şi să ajute pe bolnavi. Reuşita socială nu înseamnă însă şi o mare descoperire, deşi fiecare vrea să se aventureze în afara Europei, prin călătorii cu urmări serioase, practice şi teoretice: Jacques în America, Thomas în Africa.
Amprenta omului reuneşte temele multiple ale romanului realist: formarea celor doi tineri şi istorii ale familiei, călătoria ca explorare exterioară şi interioară, boala ca parte a naturii umane, războiul şi încercările aduse tuturor, vârstele cu privilegiile şi punctele sensibile, iubirea şi căsătoria în articulaţii subiective şi sociale. Un roman vast, ramificat, îndrăzneţ prin cuprindere şi adâncime, cum ne-au obişnuit scriitorii britanici de azi, retrezind gustul pentru solida proză de odinioară.


Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara