Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Să ne cunoaştem trecutul de Luminiţa Marcu

Titlurile care ies în evidenţă în numerele anului 1966 sînt cu preponderenţă cele legate într-un fel sau altul de ideea patriotică, fie că se vorbeşte despre „Specificul naţional în literatura română” (la o masă rotundă a Gazetei literare preluată în numărul din 7 aprile), despre daci, într-o tabletă a lui Tudor Arghezi intitulată chiar aşa, despre „O hartă sui generis a ţării” (chiar dacă subiectul reportajului este unul ce ţine de sculptură) sau e o pagină întreagă de poeme de Victor Tulbure cu supratitlul „Soarele României”. O variaţie a temei patriei o reprezintă întoarcerea la originile latine, cu ilustraţii de monede sau fragmente de sculpturi. Cîteodată, aşa cum se întîmplă, de pildă, în numărul 23, latinitatea şi dacismul sînt amestecate probabil din greşeală, pentru că o poezie argheziană intitulată „Latium” este ilustrată cu două monede dacice de la Muzeul din Baia Mare.
Oricum, patria e indisolubil legată de istorie, aşadar multe prime pagini ale Gazetei literare vor suporta în această perioadă invazia istoriei, în ilustraţii, în texte ocazionale, articole sau poezii. (...) Ocazional, tematica partinică revine pe prima pagină a Gazetei şi atunci prima pagină cel puţin poate fi lesne confundată cu o primă pagină din anii 1954 sau 1955. Numărul 18 din 5 mai are ca editorial un text de Zaharia Stancu cu un titlu imens, cu litere roşii, „Glorioasă aniversare”. Este vorba despre apropiata, dar încă neîntîmplata (textul e o avanpremieră, exact ca la începuturile regimului) aniversare a patruzeci şi cinci de ani de la întemeierea Partidului Comunist Român. Tot ca o reînviere a trecutului apropiat, lîngă acest editorial al actualului preşedinte al Uniunii Scriitorilor e paginată o poezie de Mihai Beniuc, cu aceleaşi vechi şi simpliste procedee stilistice ataşate tematicii partinice regulamentare şi prompt asumate. A doua poezie din coloana de trei îi aparţine de asemenea unui vechi poet combatant, Radu Borureanu, iar a treia, mult mai metaforică, mai discretă, dat totuşi la fel de închinată partidului chiar dacă în spatele unei metonimii solare, îi aparţine lui Ştefan Aug. Doinaş.

(Luminiţa Marcu,
„Literatură şi ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara