Prezentarea revistei

In spatiul culturii romane contemporane, revista Romania literara ocupa un loc de prima importanta. Ea se atasaza totodata unei mari si glorioase traditii care incepe din secolul trecut, odata cu aparitia, in 1855, sub directia lui Vasile Alecsandri, a primei serii a revistei. Alt moment remarcabil din istoria acestei publicatii este legat de numele lui Liviu Rebreanu, si el director al Romaniei literare in perioada interbelica.

Din 1968 apare seria noua a revistei, care continua Gazeta literara, principala publicatie a "Uniunii Scriitorilor", aparuta in 1954. In conditiile ostile adevaratei culturi, impuse de regimul totalitar, luptindu-se cu cenzura si alte nefaste injonctiuni ale dirguitorilor ideologici, Romania literara a reusit totusi sa desfasoare o activitate benefica in sfera culturii, de sprijinire a valorilor autentice, de incurajare a dezbaterilor de idei si a spiritului critic. A contribuit, in anii interdictiilor de tot felul, la mentinerea legaturilor cu circuitele spirituale europene si universale.

Importanta nationala a revistei rezulta si din componenta echipelor redactionale din care, de-a lungul a treizeci de ani de existenta, au facut parte printre altii: Geo Dumitrescu, primul redactor sef al noii serii, Nichita Stanescu, Nicolae Breban, George Ivascu, Nicolae Manolescu, Sorin Titel, Leonid Dimov, Virgil Mazilescu, Paul Goma, Ion Caraion, Gabriel Dimisianu, Valeriu Cristea, Lucian Raicu, Dana Dumitriu, Mircea Iorgulescu, Valentin Silvestru, S. Damian, Gheorghe Pitut, Dumitru Tepeneag, Mircea Grigorescu, Marcel Mihalas, Mircea Dinescu, Ion Horea, Roger Campeanu, Alex. Stefanescu, Constanta Buzea, Cristian Teodorescu, Stefan Agopian, Adriana Bittel, Ioana Parvulescu, Eugenia Voda, s.a.

Au avut rubrici permanente in revista personalitati de prima marime ale culturii romane, dintre care amintim: Serban Cioculescu, Geo Bogza, D. I. Suchianu, Al. Ivasiuc, Al. Graur, Stefan Augustin Doinas, Nicolae Manolescu, Octavian Paler, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Cezar Baltag, Eugen Simion, Ov. S. Crohmalinceanu, Ilie Constantin, Matei Calinescu, Laurentiu Ulici. In prezent detin rubrici: Z. Ornea, Mircea Mihaies, Mihai Zamfir, Gheorghe Grigurcu, Ileana Malancioiu, Emil Brumaru, Dorin Tudoran, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Constantin Toiu, Eugen Negrici, Rodica Zafiu, Grete Tartler, Pavel Susara, s.a.

Dintre numerosii oameni de cultura care au semnat de-a lungul timpului in Romania literara mai amintim: Perpessicius, Victor Eftimiu, Iorgu Iordan, Al. Rosetti, Al. Philippide, Vladimir Streinu, Edgar Papu, Marin Preda, Zaharia Stancu, Eugen Jebeleanu, Gellu Naum, Adrian Marino, Mircea Zaciu, Radu Tudoran, Augustin Buzura, Stefan Banulescu, Al. Paleologu, Nina Cassian, Dan Desliu, A. E. Baconsky, Virgil Teodorescu, Liviu Ciulei, Corneliu Baba, Ion Irimescu, Vasile Kazar, Lucian Pintilie, George Constantin, Mircea Daneliuc, Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu, H. R. Patapievici, Mircea Cartarescu, Gabriela Adamesteanu, Mircea Nedelciu, Bedros Horasangian, Dan Laurentiu, Eugen Uricaru, Nicolae Prelipceanu, Anatol Vieru.

Dupa decembrie 1989 revista a urmarit sa aduca in pagini colaborari ale scriitorilor romani din exil, potrivit principiului ca literatura romana este una si indivizibila. Astfel, Eugen Ionescu a fost prezent in primul numar post-revolutionar, iar apoi, printre multi altii: Stefan Baciu, Vintila Horea, Dan Petrasincu, Andrei Codrescu, Ion Ioanid, Pavel Chihaia, Paul Miron, Sanda Stolojan, Rodica Iulian, Bujor Nedelcovici, D. Tepeneag, Paul Goma, Gabriela Melinescu, Vladimir Tismaneanu, Matei Calinescu, Ion Vianu.

Profilul "Romaniei literare" este cel al unei publicatii general-culturale cu un spectru larg de preocupari: literatura, critica, istorie si teorie lietrara, cultura politica, arte vizuale, arta spectacolului, sociologie, stiinte filozofice, istorie. Ca urmare a realizarii acestui program s-a constituit in decursul timpului la " Romania literara" o arhiva ampla de documente, manuscrise, imagini care pot fi valorificate prin intermediul unei banci de date. Sintem singura publicatie din Romania care pune la dispozitie, prin mijlocirea rubricii " Calendar", date biografice privitoare la scriitorii romani din trecut si de azi.

Autoritatea intelectuala a "Romaniei literare" si prestigiul de care se bucura sint datorate atit personalitatii colaboratorilor cit si capacitatii de a se implica in toate evenimentele semnificative ale vietii culturale. Ea insasi a generat evenimente organizind dezbateri cu ecouri multiple in rindul cititorilor, initiind anchete, interviuri, angajindu-se in polemici pe teme de larg interes, orientind atentia publicului spre adevaratele valori artistice. In conditii neprielnice, inainte de 1989, "Romania literara" a izbutit sa apere valorile autentice, sa discrediteze falsele valori, sa promoveze spiritul critic si rational, de factura democratica. Revista a respins consecvent propaganda nationalist-sovina, desfasurata sub emblema protocronismului, si a avut de suportat, din aceasta pricina, atacurile virulente si sistematice ale publicatiilor stipendiate de Securitate (Saptamina, s.a.). Un alt moment semnificativ al luptei pentru adevar in cultura, pentru respingerea imposturii agresive, a fost legat de cazul plagiatului comis in anii '80 de Eugen Barbu. Desi acesta era sustinut de autoritatile comuniste revista noastra si-a asumat riscul spunerii adevarului.

Dupa 1989 revista a continuat politica de sprijinire a valorilor autentice atit in comentariile consacrate fenomenului cultural la zi cit si prin organizarea unor dezbateri privind "criza culturii", "modernitate si post modernitate", "situatia romanului" s.a. Revista ofera saptaminal cititorilor o mare cantitate de informatii privind evenimentele culturale din tara si din strainatate (premii, aparitii editoriale, simpozioane, colocvii, spectacole, vernisaje, concerte etc.). In aceeasi sfera de preocupari se inscrie si rubrica de interviuri a Romaniei literare.

Prestigiul "Romaniei literare" se datoreaza si faptului ca a descoperit si impus un mare numar de personalitati ale culturii romane contemporane, a caror evolutie a sprijinit-o de la debut pina la deplina consacrare.

România literară este prima publicaţie din ţara noastră care a fost difuzată în formă electronică pe Internet. In felul acesta, ca şi prin abonamente externe, revista a putut ajunge mai repede la cititorii din afara graniţelor ţării. Tendinţa europenistă, existentă chiar în epoca vechiului regim, s-a accentuat. România literară e promotoarea unei culturi fără frontiere, a circulaţiei ideilor şi formelor, a unui spirit democratic în selectarea şi difuzarea valorilor din întreaga lume.

In perioada decembrie 1997 - noiembrie 1998 am demarat, în parteneriat cu fundaţiile Memoria, Secolul 21, Luceafărul şi Contrapunct, cu sprijinul Fundatiei pentru Dezvoltarea Societătii Civile (FDSC) proiectul BIC - Bancă de informatii culturale.

Proiectul a urmărit să pună la dispozitia celor interesaţi de climatul cultural românesc publicaţiile partenerilor în format electronic prin intermediul reţelei INTERNET. De asemenea, prin prelucrarea arhivelor existente, am putut pune la dispozitie instrumente de căutare pe criterii cronologice, după autori, după rubrici s.a.m.d. Proiectul a fost primit cu mult interes atît de românii din diasporă cît si de cei care vorbesc limba română, de studenţii şi personalul didactic de la catedrele de romanistică de la numeroase universităţi din toată lumea.

Din anul 2002, cu sprijinul Fundaţiei Anonimul s-a trecut la organizarea întîlnirilor României literare, care se desfăşoară odată pe lună, cu participarea unor prestigioşi oameni de cultură din ţară si străinătate, unde se dezbat diferite probleme actuale ale culturii româneşti. Tot cu sprijinul Fundaţiei Anonimul se acordă premiul Cartea anului.