Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Cinema:
Restanţa "CineMAiubit" de Irina Coroiu


Ajuns la a 6-a ediţie, CineMAiubit şi-a reafirmat vitalitatea de festival studenţesc internaţional ce reuneşte mai multe şcoli de cinema anul acesta Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică - iniţiatoare şi organizatoare, Universitatea Hyperion, Universitatea Media Pro, Universitatea de Arte, Şcoala Naţională de Film, Televiziune şi Teatru - Lodz, Hoschule fur Fernsehen und Film - Munchen, Hochschule fur Gestaltung und Kunst - Zurich, Ecole Cantonale d'Art de Lausanne, Ecole Supérieure des Beaux Arts - Genève, London International Film School.

Odată consumată febra celor trei zile de decembrie, minusurile se estompează fie că sînt de fond - oferta relativ modestă la toate categoriile de film, criteriile laxe de selecţie, fie că aparţin hazardului - promisiuni neonorate - titluri pe 35 mm nefinalizate, neglijenţe manageriale - absenţa genericelor atît în retrospectivele invitaţilor, cît şi în cea a filmului documentar UNATC. Se impun, în schimb, cîştigurile: la iniţiativa catedrei Comunicare Audiovizuală condusă de prof. univ. dr. Manuela Cernat, apariţia revistei festivalului editată în dublă formulă, pe Internet şi pe hîrtie o contribuţie considerabilă: confesiuni de creaţie, declaraţii de intenţii, interviuri, chestionare, opinii severe, sugestii preţioase.

Prin concesia făcută senzaţionalului, tema propusă pentru Clubul CineMAiubit - "De la Alexandru Tatos la Adrian Copilul, Minune" - pare din star neinspirată. Fiindcă am preferat să urmăresc proiecţiile, din cauza suprapunerilor din program, n-am putut urmări dezbaterile din foaierul Cinematografului "Studio", pus la dispoziţie cu generozitate de către UCIN.

Într-unul din programele matinale am descoperit nestemata acestei ediţii: un film de 50 de minute produs de Editura Video şi realizat de Ştefan Velniciuc - regia şi Jeanine Stavarache - scenariul, un interviul cu Iva Diva, veterană a cinematografului românesc, colaboratoare şi soţie a pionierului Horia Igiroşanu în ale cărui filme de aventuri a jucat. În ciuda vîrstei înaintate, Yvonne Dugan - pe adevăratul ei nume - se dovedeşte un spirit tînăr, cu o memorie fabuloasă şi o capacitate de evocare teribilă, excelent susţinută prin secvenţe, fotografii, afişe şi alte documente din epocă. Seara de gală - animată de aplomb inepuizabil de către conf. univ. dr. Laurenţiu Damian, prorector şi director al festivalului - a fost înnobilată de prezenţa actriţei căreia i s-au decernat şi două premii: unul din partea arh. Dodu Bălăşoiu personal, altul din partea recent constituitei Fundaţii CineMAiubit. A doua distincţie excepţională conferită de acest organism ce încununează munca şi dăruirea prof. univ. Elisabeta Bostan, decan al facultăţii de film, a revenit Yolandei Mîntulescu, care are pe lîngă o impunătoare filmografie, şi meritul de a fi îndrumat generaţii şi generaţii în tainele foarfecelui poetic. Etapă inerentă în finisarea operei cinematografice, erta montajului cunoaşte în prezent o substanţială metamorfoză pe teritoriul imperiului digitalităţii promovate de catedra Multimedia, condusă de entuziastul şi inventivul conf.univ. Radu Igaszag, care a avut ideea implantării unui computer furnizor de date, autoreferenţiale în chiar expoziţia fotografică. Pe Eugen Demeterca - premiul întîi la fotografie - l-am reîntîlnit şi pe genericul documentarului Groapa în care Mihai Bauman de la UNATC investighează condiţiile de trai mizer din "vestul sălbatic" al capitalei bucureştene şi anume lacul Văcăreşti. Poezia sordidului şi a absurdidăţii l-a preocupat şi pe Mihai Sofronea, tot de la UNATC, autorul Gardului ce-i separă pe rromi de români, povestea unei "prietenii" (cum hazliu anunţă sloganul publicitar al afişului!) dintr-un cartier oarecare. Din medii marginale sînt racolaţi şi eroii Portretului de grup în tren - scenariul şi regia Alexandru Vitzentzatos UNATC, bătăuşi ce se revendică de la mişcările de dreapta, dar sînt "puşi la colţ" de viziunea caustică a documentaristului. Umorul, dar şi onestitatea individualizează şi Made in cartier al lui Corneliu Porumboiu UNATC, interesat de motivaţiile unor vedete hip-hop. O surprinzătoare capacitate de a defini o psihoză ad-hoc, prin detalii fizionomice semnificative, probează regizorul-scenarist Răzvan Anghelescu, secondat de Claudiu Mahu - imagine, montaj, sunet, autorii unei ironice invitaţii: Vizitaţi România. O similară acuitate în urmărirea privirii protagonistului am constatat la Gabriel Scoarţă, semnatarul imaginii filmului de ficţiune Kol - UNATC, un fel de acuză satirică intentată unui extenuat corist de biserică avînd şi o frivolă viaţă nocturnă.

Umorul a salvat mai multe filmuleţe - unele modeste, simple "glume" gangstereşti Ca-n filme de Cipi Nikolin UNATC, ori Ring spiel de Ioan Cristea UNATC, altele pretenţioase precum Hot-hours de Alexandru Puia, Dejunul pe iarbă de Alexandru Ionescu, Conserve de familie de Ion Puican împotmolite în derizoriul grotesc al "senzualităţii devorante" sau a "horror-ului butaforic". Butaforia e folosită deliberat şi în istoria unui îngeraş-copil dorit doar de un cuplu gay ce suportă ostilităţi fel de fel: Bebi al lui Bogdan Popescu. Un student la regie UNATC care are perspicacitatea de a enunţa un verdict foarte pertinent: "Intoleranţa este ruptura dintre intelectuali, pe de o parte, care merg spre lumea vestivă, spre valorile timpului în care trăim, şi restul populaţiei, pe de altă parte, care păstrează o tradiţie răsăriteano-balcanică." Dublu învingător avea să fie Mecano - exerciţiu de imagine al lui Daniel Şerbănică, regizat împreună cu Florin Şerban şi Cristian Nemescu: premiul de popularitate şi premiul criticii răsplătind alegoria industriei falimentare ce rezidă într-o unică piuliţă! Secondat de harnicul scenarist Tudor Voican, acelaşi Cristian Nemescu a mai agonisit ceva premii şi cu Mihai şi Cristina - life stories producţie tot UNATC, traductibilă şi prin sintagma "lungul grum al dorinţei către împlinire". Prestaţia protagonistului Aurelian Bărbieru a fost încununată cu premiul de interpretare masculină susţinută fiind şi de palpitul manevrelor digitale. Uzînd doar de un nesfîrşit travling, echipa londoneză a filmului Standing still - scenariul şi regia Lija Ingolfsdottir, imaginea John Ward - şi-a adjudecat premiul de regie recompensînd măiestria în prezentarea unei cozi la bilete, o adevărată galerie de tipologii umane. La categoria 16mm, cel mai bun film de ficţiune a fost considerat Zbor de Geanina Grigoraş, o mică piesă de virtuozitate înfăţişînd degringolada unui puşti pistruiat ce locuieşte într-o casă rău famată şi priveşte cu jind la pasărea ce-şi poate permite să-şi părăsească colivia.

Marele premiu a plecat anul acesta în Germania , la München, urmînd ca regizorul Gert Weidenfeld - membru în juriu - să-l remită lui Christian Ditter, cel care împreună cu Carmen Stozek a avut curajul să-l "reediteze" pe Pinocchio în chip de tînăr manipulat de două fetiţe capricioase. Aici se cere adusă în discuţie problema scenariului - deopotrivă uitat - anul acesta nu a mai existat secţiunea aceasta în competiţie. HBO a dorit să acorde un premiu filmului Viaje en taxi realizat la Zurich de către Nico Gutmann, care s-a deplasat în Peru cu eroul său care-şi caută mama - un film banal prin corectitudine. Tot un road movie, Alice� s World de Marta Parlatore, şi-a evidenţiat adolescentele în derivă, interpretele dobîndind premiul ex aequo.

Cele 49 de titluri înscrise la secţiunea competitivă ca filme de animaţie sau experimentale sînt greu de apreciat global dat fiind caracterul lor eteroclit.

Salutară este prezenţa studenţilor de la Arte care-şi încep demersul dintr-o altă direcţie, plastică sau muzicală, pretext fiindu-le Magritte sau Vivaldi etc. Demnă de semnalat însă la final este o afirmaţie temerară făcută de către Daniel Constantinescu, student de la Universitatea de Arte din Bucureşti - pe care îmi permit să o retranscriu din cauza unor neglijenţe de redactare: "Computerul a devenit cam decadent fiindcă nebuniile fără limite pe care ţi le permite te fac să-ţi pierzi abilitatea de a-ţi folosi mîinile"! Prin extensie - aş adăuga eu - creierul.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara