Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Puțină eminescologie de Ştefan Cazimir

Apari să dai lumină
În interesantul articol al Roxanei Sorescu, B. Fundoianu despre Eminescu (România literară, nr.26, 16 iunie 2017), citim, către început, următoarele: „Elev de liceu, Fundoianu încearcă în 1913 o recenzie la o ediție a poeziilor lui Eminescu, probabil cea de a unsprezecea a Poeziilor publicate în 1884 de Titu Maiorescu.“ Ipoteza nu se susține. „Volumul poetului – scrie Fundoianu – ș…ț începe cu poeziile care au fost săvîrșite în prima tinerețe, începînd de la 16 ani, dintre care unele au fost publicate în Familia“, și citează apoi prima strofă din Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie. Se știe însă că aceste texte n-au intrat niciodată în alcătuirea vreunei ediții îngrijite de Maiorescu. Către aflarea celei folosite de Fundoianu ne conduce un fragment fără titlu reprodus în cuprinsul recenziei: „Ca iarna cea eternă a Nordului polar / Se-ntinde amorțirea din sufletu-mi amar, / Nimic nu luminează astei pustietăți, / Doar sloiurile par ca ruine de cetăți / Plutind de asprul viscol al morții cei de veci… / Tu, ramură-nflorită… pe visul meu te pleci.“ Este strofa a 4-a a poemului Apari să dai lumină, tipărit prima oară în „Convorbiri literare“, iunie 1895, și reprodus apoi de Ion Scurtu în ediția îngrijită de el: M. Eminescu, Lumină de lună, București, Minerva, 1912. Acesta a fost volumul utilizat de B. Fundoianu; el cuprindea și poeziile de adolescență, între care Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie.

Umbra gîndurilor regii
În continuarea instructivului serial Eminescu, poem cu poem, Alex Ștefănescu publică, în România literară, nr. 42, 29 septembrie 2017, secțiunea Memento mori șEgiptulț. Desprindem de acolo următorul pasaj: „Regele Egiptului «Iese-n noapte… ș-a lui umbră lungă-ntins se desfășoară / Pe-ale Nilului lungi valuri. Astfel pe-unde de popoară / Umbra gîndurilor regii își șs.n.ț aruncă-ntunecat.» Formularea e complicată , seamănă cu deplasarea cuiva încurcat în propriile lui haine, prea largi. Dar cu puțină răbdare o înțelegem. Umbra regelui «lungă-ntins» (probabil în bătaia luminii lunii, care bate pieziș) se așterne peste valurile Nilului… ș…ț Poetul merge mai departe, explicînd că la fel se așterne peste valurile de popoare umbra gîndurilor unui suveran.“ Survine acum întrebarea: de ce am subliniat pronumele reflexiv își ? Pentru că el nu corespunde textului autentic al poemului, unde figurează – în absolut toate edițiile – reflexivul se : „Astfel pe-unde de popoară / Umbra gîndurilor regii se șs.n.ț aruncă-ntunecat.“ Recunoaștem că, în această lecțiune, sensul se cam… întunecă, iar un exeget de talia lui Vladimir Streinu putea scrie, în studiul Eminescu, poet dificil : „Căutăm de mult un Gellianu contemporan, devenit în materie de Eminescu atotînțelegător, care să ne lămurească și pe noi ce însemnează: «Iese-n noapte… ș-a lui umbră lungă-ntins se desfășoară / Pe-ale Nilului lungi valuri. Astfel pe-unde de popoară/ Umbra gîndurilor regii se aruncă-ntunecat»“1. Ironia criticului nu trebuie să ne intimideze, cîtă vreme procedeul descifrării rămîne cel indicat de el însuși: „schimbul de lumini, de la un vers la altul, din poeme diferite“2. Pentru a ne lămuri definitiv asupra versului criptic („Umbra gîndurilor regii se aruncă-ntunecat“), se impune să deslușim funcția adjectivală a cuvîntului regii (=regești), confirmată printr-o variantă de laborator („Umbra gîndului de rege se aruncă-ntunecat“) și prin exemple din alte poeme: „Vezi-l atins de umbra gîndirilor regii !“ (Murmură glasul mării); „Umbre regii și tăcute“ (Dumnezeu și om)3. Înțelesul „gîndurilor regii“ dobîndește proporții grandioase prin viziunea umbrei aruncate asupra valurilor, pecete neclintită pe un fond al mișcării eterne.

_________
1 Vladimir Streinu, Clasicii noștri, Editura Tineretului, 1969, p.123.
2 Ibid., p.120.
3 Vezi și Dicționarul limbii poetice a lui Eminescu. Sub redacția acad. T. Vianu, Editura Academiei R.S.R., 1968, p.456, col. II.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara