Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Meridiane:
Prima conferinţă a Centrului de Studii Româneşti de Libuše Valentová

Dacă un student străin ajunge la un stagiu de studii în România cu dorinţa să se perfec- ţioneze în limba română, la început constată foarte des că urmărirea cursurilor alături de studenţi români nu îi aduce un mare folos, fiindcă are nevoie de cursuri speciale, în care fenomenele limbii române sunt explicate „altfel” decât vorbitorilor nativi. De asemenea, dacă un lector român ajunge la vreo universitate de peste hotare cu misiunea de a preda acolo limba română, îşi dă repede seama că nu poate proceda la fel ca atunci când îşi desfăşura activitatea în auditoriul vreunei facultăţi din România. În ambele cazuri sunt solicitate manuale potrivite, caiete de exerciţii, materiale privind civilizaţia română etc.

Din fericire, în ultimele decenii observăm că disciplina numită „limba română ca limbă străină” (RLS) trece printr-o perioadă de dezvoltare remarcabilă. Un model demn de urmărit îl reprezintă Departamentul de limbă, cultură şi civilizaţie românească din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj care de 42 de ani funcţionează în acest domeniu pregătind sute de studenţi străini şi producând în fiecare an noi materiale pedagogice extrem de atrăgătoare şi foarte de folos pentru cei care predau sau învaţă limba română.

După intrarea României în Uniunea Europeană, la mai multe universităţi din ţară specialiştii au început să se gândească prin ce căi s-ar putea ajunge la o promovare mai modernă şi mai eficientă a limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti. În acest scop, universitarii de la Facultatea de Litere din Bucureşti, în colaborare cu colegii lor de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj şi Universitatea de Vest din Timişoara, au înfiinţat în octombrie 2014 Centrul de Studii Româneşti (CSR) ca o instituţie universitară de predare şi de cercetare care nu este afiliată unui departament anume al Facultăţii de Litere din Bucureşti, ci este concepută ca o structură interdepartamentală, capabilă să desfăşoare activităţi multidisciplinare în următoarele domenii: limba şi literatura română, folclorul românesc, cultura şi civilizaţia românească. Citez dintr-un material de prezentare al CSR: „Activitatea centrului se derulează în patru secţiuni distincte: a) Predarea limbii române ca limbă străină şi evaluarea competenţelor de comunicare în limba română; b) Relaţii externe interuniversitare şi cercetare; c) Masterat internaţional în Studii româneşti; d) Revista de profil Romanian Studies Today. Prin aceste patru componente, centrul îşi propune să acopere gama largă de activităţi pe care le presupune predarea şi cercetarea în domeniul Studiilor româneşti, cu accent pe promovarea în plan extern, dintr-o perspectivă pluri- şi interdisciplinară, a limbii, literaturii, culturii, istoriei, politicii şi societăţii româneşti, în context regional, european şi internaţional.”

În cursul celor doi ani de existenţă, CSR a reuşit să se facă cunoscut nu numai în viaţa universitară din România, ci şi în cercurile româniştilor din diferite ţări europene. Simţind nevoia de a dezbate cu colaboratorii din ţară şi de peste hotare starea actuală a obiectivelor propuse, reprezentanţii CRS au convocat o primă conferinţă internaţională intitulată „Studiile româneşti în lume – perspective actuale” care s-a desfăşurat în zilele 29 septembrie – 1 octombrie a.c. la sediul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. De la bun început, impresiile din această adunare a lingviştilor, literaţilor, istoricilor şi altor specialişti din domeniu au fost extrem de favorabile. În primul rând, a fost impresionant numărul mare de românişti veniţi de la mai multe universităţi şi institute europene: INALCO Paris, Universitatea Aix- Marseille, Universitatea din Cambridge, Universitatea din Oxford, Universitatea din Viena, Universitatea Bruxelles, Institutul de Studii Balcanice din Salonic, Universitate din Pisa, Universitatea din Padova, Universitatea din Amsterdam, Universitatea din Salamanca, Universitatea din Budapesta, Universitatea din Zagreb, Universitatea din Belgrad, Universitatea Carolină din Praga, Universitatea Comenius din Bratislava, Institutul de Literatură Mondială din Bratislava, Universitatea Jagellonă din Cracovia, Universitatea din Poznan.

În al doilea rând, principalii reprezentanţi ai Centrului, conf. dr. Răzvan Voncu, directorul Centrului, şi conf. dr. Oana Chelaru Murăruş, vicedirectoare, au pregătit minuţios programul conferinţei cu intenţia de a asigura spaţiu suficient pentru a discuta despre activităţile pe care CSR le realizează în prezent şi le va organiza în următorii ani. După ce prorectorul Universităţii din Bucureşti, prof. dr. Liviu Papadima, şi decanul Facultăţii de Litere, prof. dr. Emil Ionescu, au deschis lucrările conferinţei, în prezenţa câtorva reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi Ministerului de Externe, s-a trecut direct la şedinţe plenare, pe teme mai generale (lingvistica romanică şi românească, literatura română modernă) şi după aceea şi la workshop-uri dedicate unor probleme mai concrete, legate de promovarea Studiilor româneşti: 1) „Studiile de românistică în universităţile lumii” (moderatori: prof. dr. Andra Vasilescu şi conf. dr. Alexandru Mardale); 2) „Romanistica şi românistica în epoca actuală” (moderatori: prof. dr. Rodica Zafiu şi prof. dr. Fernando Sánchez Miret; 3) „Pluridisciplinaritate şi interdisciplinaritate în studiile de arie” (moderatori: prof. dr. Liviu Papadima şi prof. dr. Otilia Hedeşan); 4) „România – placă turnantă între Europa Centrală şi Europa de Est (moderatori: prof. dr. Sorin Alexandrescu a conf. dr. Răzvan Voncu). Discuţiile în cadrul celor patru ateliere au fost deosebit de vii, dat fiind că participanţii lor – specialişti români, lectori de limbă română în străinătate şi românişti din diferite universităţi ale lumii – au avut o ocazie unică de a-şi schimba experienţele, unele asemănătoare, altele mai deosebite sau chiar contradictorii. Să dăm doar două exemple. Profilul studentului care învaţă româna poate fi foarte diferit: în ţările occidentale este vorba, cel mai des, de copiii românilor stabiliţi în Spania, Franţa sau Italia, deci de vorbitori nativi, în timp ce în Europa centrală şi de Est motivaţia studenţilor pentru a învăţa această limbă „mică” poate proveni dintr-un interes lingvistic (limbile romanice), cultural (literatura română, cinematografia, folclorul) sau chiar pragmatic (perspectiva de a găsi post în diplomaţie, în firme internaţionale etc.). De asemenea şi statutul lectorului român diferă de la o universitate la alta: în unele facultăţi, rolul lectorului străin se limitează la ore de limbă practică; în alte locuri, norma sa include şi partea dedicată cercetării şi publicării lucrărilor de specialitate, iar în cazul care mi se pare ideal, lectorul participă la toate activităţile catedrei sau institutului respectiv inclusiv la organizarea unor evenimente culturale sau ştiinţifice (conferinţe, colocvii etc.).

Dezbaterile între participanţi, atât cele din cadrul lucrărilor conferinţei, cât şi cele neformale, la pauză de prânz sau la cina din Casa Universitarilor, au demonstrat că proiectul unei reţele de românişti din diferite ţări ale lumii este realizabil, dat fiind că şi în perioada precedentă s-au stabilit numeroase legături şi s-au iniţiat diverse forme de cooperare. Centrului de Studii Româneşti îi revine sarcina să asigure un cadru organizatoric eficient. În această ordine de idei trebuie menţionat faptul că CSR a ajuns deja la rezultate remarcabile în ceea ce priveşte predarea limbii române ca limbă străină şi la stabilirea relaţiilor externe interuniversitare, iar lansarea masteratului în Studii Româneşti şi a revistei Romanian Studies Today se prevede într-un viitor apropiat.

După propunerea colegilor noştri de la CSR urmează să ne întâlnim din nou peste doi ani, probabil la un alt centru universitar din România implicat în acest proiect, iar atunci vom putea aprecia noi rezultate şi avantaje ale cooperării. Româniştii din Cehia şi Slovacia întâmpină bucuroşi iniţiativele Centrului de Studii Româneşti urându-i să devină un organism viabil şi folositor, conectat pe deplin la spaţiul academic românesc şi european.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara