Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Premiul Cartea Anului, ediţia 2016 de Reporter

Pe 7 decembrie a avut loc la Casa Vernescu, în prezenţa unui public numeros, decernarea Premiului Cartea Anului, acordat de revista România literară, cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii. Juriul condus de Nicolae Manolescu şi format din Gabriel Chifu, Gabriel Dimisianu, Răzvan Voncu, Sorin Lavric, Simona Vasilache, Daniel Cristea-Enache, Angelo Mitchievici a nominalizat, dintre apariţiile notabile ale anului, unsprezece volume. Conform tradiţiei, după cuvântul de început al lui Nicolae Manolescu, fiecare membru al juriului a elogiat, pe rând, meritele volumelor selectate. Nicolae Manolescu a vorbit despre romanul lui George Bălăiţă, Învoiala (Editura Polirom), apărut iniţial, în mai multe episoade, în România literară, povestind avatarurile scenariului de film care n-a mai fost niciodată ecranizat şi subliniind asemănările cu povestea lui Stan Păţitul, dar şi deosebirile fundamentale, care fac din aparenta rescriere a lui Creangă o carte profund originală şi valoroasă.

Gabriel Chifu a elogiat Orologiul fără ore (Editura Humanitas), volumul de poezii al Anei Blandiana, aducând în discuţie dimensiunea civică şi politică a activităţii poetei pentru a evidenţia apoi, cu exemple ilustrative, atuurile volumului, de la o formulă grafică elegant-neconvenţională la frumuseţea specială a acestor poeme de maturitate. Simona Vasilache a vorbit despre volumul memorialistic al lui Livius Ciocârlie, Urmare şi sfârşit (Editura Tracus Arte), insistând asupra ştiinţei criticului de a înregistra cu calm, din propria experienţă şi din cărţi, nişte stări care ne preocupă şi ne înspăimântă pe toţi. Livius Ciocârlie, invitat să primească diploma de nominalizare, şi-a exersat, în scurtul discurs de răspuns, acelaşi umor mucalit, făcând haz de inevitabilele supărări ale vârstei. Gabriel Dimisianu a făcut o analiză aplicată a romanului lui Radu Cosaşu, Viaţa ficţiunii după o revoluţie (Editura Polirom), vorbind despre complexitatea naraţiunii şi valoarea ei de mărturie. Replica lui Radu Cosaşu a fost despre prietenie şi emoţie. Răzvan Voncu a pledat pentru volumul de poezie Vitraliu (Editura Ardealul), al lui Ion Horea, care poate fi socotit tradiţionalist, după formă, dar este, în fond, opera unui poet autentic şi actual. Ion Horea a glumit cu juriul, inversând cunoscutele versuri din Testamentul lui Arghezi ca să facă din criticii-cititori robii celui care scrie.

Angelo Mitchievici a vorbit despre masivul roman al lui Norman Mailer, Seri antice (Editura Polirom), tradus de Irina Horea, subliniind dificultăţile aproape insurmontabile cărora traducătoarea a trebuit să le facă faţă, reconstituind în româneşte lumea luxuriantă şi îndepărtată a faraonilor. Irina Horea a rezumat aventura acestei traduceri, începută de Mihai Elin şi continuată de ea, pe parcursul unui deceniu presărat cu multe cumpene. Nicolae Manolescu a revenit la microfon pentru a elogia impresionanta exegeză a lui Mircea Mihăieş aplicată romanului Ulise de Joyce: Ulysses, 732. Romanul romanului (Editura Polirom). Preşedintele Uniunii Scriitorilor a mărturisit că a fost impresionat când i-a făcut o vizită lui Mircea Mihăieş care i-a arătat un raft de bibliotecă cu tot ce s-a scris important despre opera lui Joyce, referinţe care se regăsesc în bibliografia volumului de peste 1000 de pagini. Mircea Mihăieş a reluat, pe scurt, câteva episoade relevante din această odisee livrescă.

Daniel Cristea-Enache a vorbit despre romanul lui Ioan T. Morar, Sărbătoarea corturilor (Editura Polirom), evocând, în registru anecdotic, întâlnirile cu autorul. La rândul său, Ioan T. Morar a amintit confuziile comice pe care titlul romanului lea stârnit. Gabriel Chifu a prezentat volumul de poezie al lui Ioan Es. Pop, Arta fricii (Editura Charmides), urmărind felul cum dragostea se construieşte în registru negativ, la nivelul vocabularului poetic şi exemplificând cu lecturi selective de versuri. Răzvan Voncu a vorbit despre Jurnalul secret (Editura Corint) al lui Alex Ştefănescu, alegând câteva episoade triste din aceste amintiri care doar par scrise în glumă. Alex Ştefănescu a elogiat juriul care l-a nominalizat, în alocuţiunea sa de mulţumire. Sorin Lavric a evidenţiat, vorbind despre elegantul volum de memorii al lui Mihai Zamfir, Jurnal indirect (Editura Spandugino), rolul limbajului în fascinaţia pe care stilul diaristului a exercitat-o mereu asupra lui.

În finalul ceremoniei, Nicolae Manolescu a anunţat că juriul a decis, în unanimitate, ca Premiul Cartea Anului 2016 să-i revină lui Mircea Mihăieş, pentru volumul Ulysses, 732. Romanul romanului. Dialogul spumos dintre marele premiant şi preşedintele juriului a pus punct unui eveniment cultural reuşit. (Rep.)

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara