Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Premiul Cartea Anului - ediţia a XIV-a, 2015 de Reporter

Miercuri, 25 noiembrie, la ora 15, Sala de Consiliu a Uniunii Scriitorilor s-a animat în aşteptarea evenimentului literar al sfârşitului de an: decernarea, de către juriul format din redactorii României literare şi prezidat de Nicolae Manolescu, a Premiului Cartea Anului.

Anul acesta, lista de nominalizări a inclus 11 volume din toate genurile, reprezentative pentru literatura momentului. Printre autorii nominalizaţi s-au regăsit şi trei nume de laureaţi din anii trecuţi, Andrei Cornea (pentru romanul Uimitoarea istorie a lui Şabatai Mesia, Editura Humanitas), Eugen Negrici (pentru volumul de memorii Sesiunea de toamnă, Editura Cartea Românească) şi Ion Vianu (pentru eseul Frumuseţea va mântui lumea, Editura Polirom) care, conform regulamentului, ce permite acordarea premiului o singură dată unui scriitor, n-au mai intrat în competiţie. În deschiderea festivităţii, Nicolae Manolescu a făcut această precizare, menţionând, însă, că volumele meritau să fie nominalizate, pentru a da o imagine credibilă a reuşitelor literare din ultimele 12 luni.

Conform tradiţiei, fiecare membru al juriului a pledat pentru câte un volum, în ordinea alfabetică a autorilor propuşi pentru premiu. Astfel, primul a vorbit preşedintele juriului, despre cartea lui Lucian Boia, Mihai Eminescu, românul absolut (Editura Humanitas). Amintind eforturile precedente, al lui Iulian Costache şi al Ioanei Bot, de a se raporta la mitul lui Eminescu, Nicolae Manolescu a evidenţiat acribia istoricului de anvergură în a identifica sursele mitului şi consecinţele lui, în cea mai completă, până acum, lucrare de acest gen. În cuvântul de mulţumire, Lucian Boia a spus că, deşi a intrat pe terenul literaturii, rămâne istoric, iar această recunoaştere din partea unui juriu literar îl onorează.

Gabriel Chifu a susţinut, cu căldură, volumul de poezie al lui Vasile Dan, Lentila de contact (Editura Mirador). Vorbind despre acest precursor al optzeciştilor, Gabriel Chifu l-a caracterizat ca pe un „orfevru care culege metafizicul din cotidian în desfăşurări fine şi totodată pline de forţă”, un poet întrutotul reprezentativ pentru poezia la vârf care se scrie astăzi la noi. În încheierea pledoariei, Gabriel Chifu a dat citire unui poem de Vasile Dan. Răspunzându-i, Vasile Dan a spus că trebuie să ai ochi ca să vezi până la Arad şi să nominalizezi volumul lui, mulţumindu-i juriului pentru alegere.

Simona Vasilache a vorbit despre traducerea Irinei Horea din J.M. Coetzee, Elizabeth Costello (Editura Humanitas Fiction), spunând că, deşi aparent toată lumea poate traduce din engleză, e greu să devii vocea recognoscibilă a unui autor în româneşte, ceea ce Irina Horea a reuşit pe deplin. Irina Horea a spus că nominalizarea înseamnă, în ce o priveşte, mai mult decât un premiu, fiindcă este semnul că traducerea a fost citită şi gustată de un juriu.

Sorin Lavric a susţinut pentru premiu două volume. Întâi, cartea Ancăi Manolescu, Modelul Antim, modelul Păltiniş (Editura Humanitas), reproducând, anecdotic, discuţia cu autoarea, mirată că a fost propusă chiar de cel care scrisese o cronică în care îşi exprima şi unele rezerve. Efortul Ancăi Manolescu de a trece în revistă şcoli de gândire din care Antimul şi Păltinişul sunt doar cele mai sonore şi de a pune laolaltă filosofia şi credinţa a fost evidenţiat de Sorin Lavric, în pledoaria lui. Răspunsul Ancăi Manolescu a insistat pe nevoia de modele culturale într-o lume care-şi pierde reperele. Al doilea volum, susţinut de Sorin Lavric a fost Partea nevăzută decide totul, de Horia-Roman Patapievici (Editura Humanitas). Sorin Lavric a făcut referire la importanţa revistei „Idei în dialog”, condusă de Horia-Roman Patapievici, în peisajul intelectual al anilor 2000, şi la complexitatea şi acuitatea temelor atinse în acest volum, care reuneşte contribuţii publicistice, din ţară şi din străinătate, ale autorului. Răspunsul lui Horia-Roman Patapievici a fost o cuceritoare pledoarie pentru spaţiul deschis, pentru dialogul real, pentru rolul criticului literar, toate uzurpate de falsele discuţii din studiourile de televiziune. În lipsa unei treziri a spiritului, ne vom alege, a spus Patapievici, cu succesiuni de neanturi, făcute din secţionări repetate ale unui prezent care nu mai conţine nimic.

Angelo Mitchievici a prezentat Manuscrisul fanariot, romanul Doinei Ruşti (Editura Polirom). Mult timp dispreţuita epocă fanariotă a fost recuperată, în ultimii ani, a spus Angelo Mitchievici, în lucrări de istorie a cotidianului, de felul celor semnate de Constanţa Vintilă-Ghiţulescu. Însă adevăratul rol de repunere a ei în drepturi îl are romanul, ceea ce Manuscrisul fanariot, cu idiomurile lui amestecate, reuşeşte. Doina Ruşti a mărturisit, emoţionată, că ideea arhaizării limbajului, în roman, fără a folosi arhaisme i-a fost dată de lectura cărţii despre Sadoveanu a lui Nicolae Manolescu.

Daniel Cristea-Enache l-a prezentat pe Dan Stanca, cu Ghetsimani ’51 (Editura Cartea Românească). Prozatorul reuşeşte să se menţină la acelaşi nivel valoric cu fiecare roman, fără să se autopastişeze, şi ale cărui catastrofe fictive ajung să se adeverească, aşa încât Daniel Cristea-Enache a spus că, pe viitor, îl va citi cu teamă. Dan Stanca a mulţumit, precizând că are, deja, multe nominalizări la activ.

Şirul pledoariilor a fost încheiat de Răzvan Voncu, susţinând volumul de poezie Nous (Editura Limes) a lui Liviu Ioan Stoiciu. Făcând referire la precedenta alocuţiune a lui Gabriel Chifu, Răzvan Voncu a spus că poezia este sub o zodie fastă, şi în sală, nu doar printre nominalizaţi fiind poeţi foarte buni, din trei sau patru generaţii. L-a caracterizat pe Liviu Ioan Stoiciu drept un supravieţuitor al generaţiei sale lirice şi un foarte bun poet. Liviu Ioan Stoiciu s-a declarat surprins şi onorat de nominalizare.

În finalul ceremoniei, Premiul Cartea Anului i-a revenit lui Horia-Roman Patapievici pentru volumul Partea nevăzută decide totul. Horia-Roman Patapievici a mulţumit pentru premiu, în numele Republicii Literelor.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara