Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Precizare de Marius Chivu

La rubrica „Ochiul magic” din nr. 5/30 ianuarie 2015, Cronicarul mă acuză că, deşi sînt critic la adresa proiectelor ICR post-Patapievici, am „beneficiat”, totuşi, de trei astfel de programe: „Göteborg, 2013, Bergen şi Londra, 2014. Nu ICR Patapievici, nu, ICR Marga şi Zamfiroiu, tutelat de Senat”. Afirmaţia este uşor tendenţioasă şi mă văd nevoit să arăt, în detaliu, ce au însemnat aceste „beneficii”.
Mai întîi o lămurire: în februarie 2013, Andrei Marga îmi făcea onoarea de a mă nominaliza pe lista persoanelor non grata alături de, printre alţii, Corina Şuteu, Mihai Chirilov, Maria Răducanu sau „familia Perjovschi, soţ şi soţie”, iar asta într-un comunicat oficial postat pe site-ul instituţiei. Prin urmare, nu aveam cum „beneficia” de programele acelui ICR confundat de Andrei Marga cu o garsonieră proprietate personală cu calorifer.
În septembrie 2013, Göteborg Book Fair mi-a oferit o bursă de o lună de zile la o vilă de creaţie de-ale Universităţii din Göteborg. ICR a contribuit plătind (doar) deplasarea, contribuţie în contul căreia am ţinut – fără onorariu – un seminar cu titlul „Criticism în România” prezidat de Ingrid Elam, decana Facultăţii de Arte a Universităţii din Göteborg, şi am participat, alături de Mircea Cărtărescu, Norman Manea şi Gabriela Adameşteanu, la o dezbatere din cadrul tîrgului de carte, intitulată „Prin ce este unică literatura română?” şi moderată de editorul Jonas Ellerström.
În ianuarie 2014 am fost solicitat de ICR să susţin, în Norvegia, în cadrul proiectului „Romania on the Menu”, două conferinţe: una la Universitatea din Bergen („Introducere în literatura română contemporană”), cealaltă la Litteraturhuset („Locul literaturii în România post-comunistă”). Pentru cele două conferinţe am primit un onorariu echivalent cu salariul minim pe economie.
În februarie 2014 am fost invitat de ICR Londra să moderez o întîlnire cu prozatorul britanic Paul Bailey, care tocmai publicase romanul cu subiect românesc The Prince’s Boy, carte pe care ulterior am şi tradus-o în limba română la Editura Polirom. Pentru moderarea evenimentului nu mi s-a plătit nici un onorariu.
Prin urmare, nu se poate spune că aş fi beneficiat de vreun statut preferenţial din partea ICR, căruia i-am oferit serviciile, atunci cînd mi le-a solicitat, chiar dacă acestea n-au fost întotdeauna şi plătite. Mi s-a acordat credit profesional şi cred că mi-am achitat sarcinile competent. Tocmai în virtutea acestor colaborări reuşite, desfăşurate în cadre legale şi transparente contractual, consider că îmi pot exprima deschis opinia critică, chiar şi una negativă, la adresa ICR-ului. Nu-i datorez indiferenţă ori supunere critică. Datorez ICR-ului doar probitatea mea profesională. Care, din păcate, mă împiedică să văd în plagiatorul dovedit Victor Ponta pe altcineva decît pe cel care a distrus această instituţie, reducîndu-i drastic bugetul din motive politice, instituţie ale cărei programe prezente nu mai au relevanţa, diversitatea, anvergura şi viziunea din perioada Patapievici.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara