Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Vintage:
Portrete de călătorie de Simona Vasilache

Editura Corint republică, în seria Istorie cu blazon, o carte de acum aproape trei sferturi de veac: Românce văzute de străini, semnată de Vasile Panopol şi apărută prima dată în 1943, la Cartea Românească. Autorul cărţii este el însuşi un personaj asupra căruia merită zăbovit. Istoric al Iaşului, cel care a criticat, între alţii, construirea Palatului Culturii, Panopol era fiul nelegitim al lui Vasile Pogor şi părtaş, în tinereţe, la aşa-numita „bandă neagră”, un grup zvăpăiat de tineri şi mai puţin tineri aristocraţi din capitala Moldovei.

Cartea de faţă, restituită cu o scurtă prefaţă a lui Mihai Dim. Sturdza, acoperă un subiect de nişă: privirea călătorilor străini asupra femeilor locului. Fără să-şi propună – de altfel se şi dezice, explicit, de un asemenea scop – o apologie a frumuseţii româncelor, Vasile Panopol, care moştenise din neam pasiunea pentru blazoane şi genealogii, reconstituie, de fapt, istoria a două secole şi mai bine de scrieri de călătorie, servindu-se de un subiect care n-a prea tentat studiile aşa-zicând serioase. Fireşte, Românce văzute de străini nu este o carte de cancanuri, ci rodul unei documentări amănunţite, ceea ce nu înseamnă că nu are, printre puzderii de date şi nume, savoarea ei de poveste cu prinţese şi gospodine de rând. Absente din cronici, expediate, spune Panopol, în câteva consideraţii nedrepte în Descriptio Moldaviae, femeile istoriei vechi pot fi recuperate doar din relatările călătorilor străini. Însă, înainte de secolul XVIII, ele sunt un personaj colectiv, cel mai adesea ţărănci, descrise prin prisma relaţiilor lor cu bărbaţii, mult mai libere decât în Turcia sau în Grecia, uneori insistându-se şi asupra portului lor, în diferite zone.

O dată cu del Chiaro, descrierea modei feminine a vremii capătă nuanţe, italianul observă diferenţele dintre boierese şi slujnice, precum şi ritualul ceremoniilor. Baronul de Tott, Raicevich sau Carra au acces în sferele domnitorilor şi ale boierilor de rang înalt, ca atare se ocupă de elitele feminine din epocă. Pe măsură ce anii înaintează, locul generalităţilor e luat tot mai mult de portret. În secolul XIX, memorialişti de felul lui Langeron devin bârfitori, ironici, înregistrând amorurile ilicite şi complicaţiile de alcov care făceau deliciul societăţii timpului. Uneori, Panopol mai strecoară câte un bemol la comentariile mai acide, arătând că existau şi anumite interese de a prezenta lucrurile într-un fel sau în altul, nu întotdeauna fidel realităţii.

Nu lipsesc nici descrierile femeilor din Principate făcute de femei de pe alte meleaguri, deşi călătoarele au fost, în general, dezamăgite de ceea ce au găsit la porţile Orientului, comparând Ţările Române cu un diamant rău şlefuit. Panopol le înregistrează, însă, pentru curiozitatea de a vedea cum se observă femei care trăiesc în coduri culturale diferite.

Uneori, un fapt de strălucitoare banalitate poate fi pretextul unor relativ ample săpături prin istorie şi memorialistică, şi aici îşi vădeşte Panopol talentul de prozator de moravuri: „Am scris aceste lungi digresiuni din cauza unei cucoane din Iaşi, care a primit într-un cochet neglijeu pe tânărul Rochechouart, şi a unei boieroaice, care ar fi fost amanta lui Théodorite de Crussol.” Secvenţe, secvenţe...

Nu este o carte care să se citească uşor, în ciuda dimensiunilor reduse, această mică bijuterie de epocă pe care am semnalat-o aici. Însă, frumos ilustrată cu fotografii de altădată şi plină de informaţii, la prima sau la a doua mână, trecând subtil din hrisoave în literatură, poate prilejui savuroase descoperiri. Alături de jurnale ale doamnelor mai mult sau mai puţin celebre, restituite abundent în vremea din urmă, întregeşte imaginea, în care intră şi stereotipuri, şi calomnii, şi vederi mai mult sau mai puţin înguste, a femeilor din aşa-numitul vechi regim, de înainte de reformele lui Cuza. De citit în serile nostalgice de toamnă.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara