Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Meridiane:
Poeţi francezi contemporani de Constantin Abăluţă

Sylvestre CLANCIER

Născut în 1946. Atras de suprarealism, participă la mişcările de avangardă de la sfârşitul anilor ’60 şi până în 1976. Pictor şi poet, filosof în răstimpuri, devine editor pentru o vreme, revine la scriitură în 1990. Preşedinte al PEN Clubului francez.


TOT ŞI NIMIC

Nimicul nu-i nimic
cât râvneşte un tot
şi nu-n zadar toţi zic
ce flecuşteţ ne-tot!

Şi nu-i nimic oricum
chiar după alt tipic :
astăzi mai toţi zic :
mai puţin ca nimic!

Când mizezi la joc
fentezi tot şi nimic,
dar nu-i sigur deloc
că-i mai puţin ca nimic
ori flecuşteţ ne-tot!

Nimicul vine din res,
şi res înseamnă ceva!
Nimicul nu e niet
nici nihil bineînţeles!
Ci o fărâmă abia!

De aceea orice fix
se transformă în ceva.
Lui da în trebuie un nix
ca să spună altceva.

Totu-i mai puţin ca Nimic
şi asta suprimă lucrurile.
În Tot e foarte şic
să nu distingi nimic!

Un anarhist de scriitor
lansă Totul despre Tot,
putea tot aşa uşor
spune nimic despre nimic
când lumea este un tot
şi deci nu mai e nimic!


Jean-Luc DESPAIX

Născut în 1968. Poet şi scriitor. Membru al Asociaţiei de scriitori şi artişti revoluţionari. A publicat romanul Prof is beautiful şi un eseu biografic despre Ossip Mandelstam. A coordonat împreună cu Francis Combes antologia de poezie contemporană La poésie est dans la rue. Vice-preşedinte al PEN Clubului francez.


VESTIGII ALE NOII ECONOMII

Totul lăsat pe mâine
Anume pe mâine
Uite, Weltanschauungul afişat promoţional

Nefericirea remisă în notele
Din josul paginii, poate chiar acum redactate
Pessoa a semnat tratatul de la Lisabona.

Contractele de muncă sunt manifeste politice
Zbor de gulere albe
Înspre maşina de făcut cafea...

Ah bâlci cu marionete pentru cadrele superioare
Frumo$ Bin€ Dr€pt în depozite bancare
Ei şi-au băut cucuta cu zaharină.

Urme de degete ale unui Homo habilis
Care visa păsări
Într-un hotel Ibis.

Toată ziua ei vânau cifrul imperturbabil
Câteodată culegeau perlele şpicherilor
Şi-şi pescuiau dorinţele în iazul octetelor.

În încâlceala lianelor în www
Au fost găsite oase
Lângă un clavier.


Philippe PUJAS

Născut în 1941 aproape de Perpignan. Jurnalist la cotidiene economice, apoi la revista „Policultures”. Secretar general al PEN Clubului francez. Poet. A publicat prima sa carte de poezie : Suds. Colaborează frecvent la revista „Toc Toc Toc” (arte şi literatură) cu mici texte în proză sau cu poezie.


DE ATÂT DE DEPARTE VÂNTUL

De atât de departe vântul răbufneşte
Şi ne aduce marea
Toanele ei invitaţii la călătorii
Atunci cheful nostru e un uragan
Ce ne face să uităm grădina în floare
Primăvara ei nestăvilită
Şi vrem să plecăm către soare apune
Către vastul ocean
Plin cu nave către splendidul necunoscut

Acest necunoscut dinlăuntru-ne cel ce ne face oameni
Dar iată că zurba vântului dinspre soare apune
Picoteşte ca atunci când ne locuia
Lenea serilor de vară, tandreţea lor păzindu-ne în grădină
Potolindu-ne poftele cu o privire spre stele

Şi urmăm vântul, ne ducem într-acolo unde ne mână miroznele
Fără nici un calcul, fără s-avem nici o idee despre sfârşitul călătoriei
Ori despre surprizele ce ne-aşteaptă pe drum


Prezentare şi traducere de
Constantin Abăluţă

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara