Numărul curent: 32

Numerele 36, 37, 38, 39 din 2013 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Actualitatea:
Plus sau minus poezie de Solomon Marcus


În calitatea mea de preşedinte de onoare al acestui Concurs, aflându-mă totuşi în imposibilitea de a participa personal (după ce am participat cu bucurie la primele două ediţii ale Concursului, Caransebeş 2007 şi Galaţi 2008), simt nevoia să vă adresez câteva gânduri.

Prin modul în care articuleaz două discipline şcolare aflate, aparent, departe una de cealaltă, acest Concurs (iniţiat în urmă cu doi ani de Doamna Profesoara de limba şi literatura română Mina Rusu) este un act de dreptate, deoarece matematica şi poezia sunt, prin natura lor şi prin rădăcinile lor istorice, foarte apropiate. Prin Homer, Tales şi Pitagora, ele sunt fiice ale vechilor mituri, de la care au preluat funcţia de simbolizare şi nevoia de a se plasa într-un univers de ficţiune. Punctul şi dreapta sunt, la Euclid, obiecte imaginare, la fel de imaginare ca personajele Cătălin şi Cătălina din Luceafărul eminescian. Nevoia de metaforă este la fel de puternică în poezie şi în matematică. Ştiu că această afirmaţie vă poate mira, dar gândiţi-vă la operaţia de generalizare, fără de care matematica nu ar exista; nu ascunde ea un transfer metaforic? Posibilitatea de a exprima cât mai mult în cât mai puţin este un privilegiu atât al poeziei, cât şi al matematicii. "Non multa sed multum" şi "Pauca sed matura" sunt prin excelenţă manifeste în amândouă. Tot amândouă au nevoie de rigoare, chiar dacă natura ei este diferită.

Nu întâmplător, mai toate popoarele au avut scriitori care au manifestat interes, uneori chiar pasiune pentru matematică. Omar Khayyam (matematician şi poet, are un monument pe şoseaua Kiseleff din Bucureşti), Eminescu, Ion Barbu (matematician şi poet), Lucian Blaga, Camil Petrescu, Nichita Stănescu, Paul Valéry, Novalis, Lewis Carroll, E.A. Poe, Leopardi, Musil, Hesse, Borges; opera multora dintre aceştia a fost marcată de idei matematice. Mari opere ale omenirii, ca unele scrieri ale lui Platon, Dererum natura a lui Lucretiu, multe texte din Copernic, Galileo Galilei şi Kepler aparţin în egală măsură ştiinţei şi literaturii. Un mare scriitor italian contemporan, Italo Calvino, îl considera pe Galilei cel mai important prozator al Italiei (Dante fiind într-o altă categorie). în secolul al XIX-lea, apariţia geometriilor neeuclidiene a avut un puternic impact asupra literaturii şi artei; a se vedea, de exemplu, viziunile celei de a patra dimensiuni în Fraţii Karamazov de Dostoievski şi curentele moderniste în artă, în special cubismul, care ar fi fost de neconceput în afara marilor transformări din geometrie. Azi, mulţi scriitori şi artişti sunt marcaţi de idei matematice contemporane, ca teoria catastrofelor, geometria fractală a naturii, teoria haosului; Mircea Horia Simionescu, Mircea Cărtărescu şi Şerban Foarţă sunt numai câteva exemple. Pe de altă parte, se observă azi o creştere sensibilă a matematicienilor care îşi încearcă puterile în literatură. Pentru a da un exemplu foarte recent, voi semnala că poeta Constanţa Buzea, foarte exigentă în aprecierile sale, a făcut loc, în pagina sa de corespondenţă cu cititorii, din Romania literară, versurilor unui proaspăt doctor în matematică, Monica Patriche.

Poate că a devenit actuală nevoia înfiinţării unei "Asociaţii a matematicienilor scriitori", după modelul "Asociaţiei medicilor scriitori" conduse de valorosul C.D. Zeletin.

Adresat elevilor de clasele a cincea şi a şasea, Concursul PLUS SAU MINUS POEZIE se vede limitat în posibilităţi; dar fără îndoială că, atrăgând elevi care excelează atât la limba şi literatura română, cât şi la matematică, efectele acestui Concurs se vor manifesta ulterior, pe măsură ce concurenţii îşi vor lărgi orizontul.


_____________________________________

Mesaj adresat participanţilor la cea de a treia ediţie a Concursului naţional Plus sau minus poezie, Timişoara, 15-17 mai 2009.