Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Pîine şi circ de Mihai Floarea

Puterea de după decembrie 1989 (monocromă politic, după opinia mea retrospectivă, întrucît a fost mereu lipsită de un program autentic de scoatere a României din înapoiere, avînd de apărat/promovat numai interese de microgrupuri, izolate cumva amniotic - dacă mi se permite metafora - de restul populaţiei), ne-a oferit şi ne oferă, din abundenţă, pîine şi circ, potrivit preceptului formulat de Iuvenal în Satirae 10, 80 sq.: şPopulusţ duas tantum res anxius optat, panem et circenses. Prin rîndurile următoare îmi propun să demonstrez, din perspectiva "pactului cu educaţia" (sic) - pentru a nu ştiu cîta oară! -, actualitatea acestui adagiu vechi de peste două milenii, accentuînd că el, totuşi, fusese conceput în contextul tiraniei lui Tiberiu!...

în urma unui soi de grevă personală declarată încă din anul 2000, de cînd, constatînd cum involuează lucrurile din învăţămîntul de stat, am decis să nu mai particip în calitate de evaluator la examenele de capacitate şi bacalaureat, păstrîndu-mi forţele numai pentru desfăşurarea propriu-zisă, de la catedră, a "procesului instructiv-educativ", nu mă număr printre cei implicaţi direct în ceea ce, aflu din presă, s-ar numi Scandalul tezelor copiate la Bac (cf. "Cotidianul" din 3 iulie 2008). La articolul citat - scris în colaborare de Andreea Similea şi Iuliana Gâtej - se pot adăuga, desigur, destule ştiri pe aceeaşi temă, ce pot fi citite în acelaşi ziar sau în altele, scrise cu obiectivitate. O menţiune ar merita în acest sens şi "România liberă" din 3 iulie 2008, pentru articolul Studenţii cer din nou examen de admitere datorat Aidei Dănăilă. Nu acelaşi lucru s-ar putea spune, însă, despre alte interpretări ale mass-media pe tema cu pricina, materialul Cătălinei George, spre exemplu, tipărit pe pagina a doua a publicaţiei gratuite "ring" (sic), tot din 3 iulie, fiind la polul opus, după opinia mea, el avînd un titlu vizibil tendenţios: El e zbirul de la bac! Articolul, anunţat şi de pe prima pagină a tabloidului cu un tiraj de 100000 de exemplare, e însoţit şi de o fotografie a profesorului Adrian Cozma, considerat de către autoare nici mai mult, nici mai puţin decît "responsabil pentru situaţia" din Grupul Şcolar de Construcţii Montaj "Elie Radu" din sectorul 3 al capitalei (anume că "într-o singură zi au fost eliminaţi şapte elevi de la bac, după ce au fost prinşi cu fiţuici")!! în locul profesorului, aş fi cerut daune morale publicaţiei pentru incitare la oprobriu şi - aşa cum e moda acum - pentru atentat la imagine...

Dorind să fac un mic sondaj de opinii, am accesat forumurile de discuţii ale ziarelor "Cotidianul" şi "România liberă", postîndu-mi şi eu părerile. Nu mică mi-a fost mirarea să observ că doar la una dintre publicaţii - cea de-a doua - au existat 4-5 comentarii (faţă de 25-30 pe alte teme!), ceea ce înseamnă ori că subiectul nu interesează cititorii, ori că principiul enunţat în titlul şi în preambulul intervenţiei de faţă a operat desăvîrşit la nivelul conştiinţei publice (personal, pentru această variantă de răspuns înclin) ori că, în plină caniculă, pe căciulile mai tuturora se află cel puţin cîte-o... gîză!...

Dacă aş putea să mă gîndesc detaşat, aş concede: pe cîţi ar putea să-i mai scandalizeze, în România de astăzi, fraudarea unor amărîte de examene în timp ce, pîinea ca pîinea, dar circul abundă? într-adevăr, scandaluri precum cele privind obţinerea prin mită a unor permise auto; amînarea nejustificată a cererii DNA de trimitere în judecată a unor demnitari; eliberarea din arest a unui personaj interlop, cu nenumărate acte penale la activ, după eforturi serioase de prindere a lui din partea poliţiei; bîlbîielile unor instituţii ale statului în privinţa unei fete de 11 ani însărcinate în urma unui viol incestuos ori demisia nu ştiu cărei profesoare din Zalău, din motive personale, dar după implicarea cu o răutăcioasă satisfacţie, parcă, a mass-media în viaţa intimă a respectivei au ţinut "capul de afiş" pentru presă şi pentru părerile cititorilor/spectatorilor!...

Fenomenul nu mă lasă însă deloc indiferent pe mine unul, ca om al catedrei ce nu şi-a (mai) propus recalificarea (îmi place să cred că nu numai graţie comodităţii celei de toate zilele!), căci, pe lîngă dezamăgiri precum aceasta, majoră, vizînd proliferarea fără precedent a necinstei în mediul şcolar, am, slavă Domnului, încă destule satisfacţii profesionale. Dincolo de această vedere îngustă, din unghiul profesiei didactice, am însă motive maxime de îngrijorare asupra problemei fraudării examenelor şi din perspectivă civică: adolescenţii impostori de astăzi vor fi adulţii impostori de mîine! De aici motivaţia publicării acestor rînduri adresate nu numai literaţilor, ci, îndrăznesc a scrie, şi elitei actuale prea blazate, după modesta-mi părere, şi - îndeajuns întru ineficienţă - împrăştiate, divizate.
în ceea ce mă priveşte, am trăit peste trei decenii sub comunism şi am pretenţia că ştiu ce spun: frica generalizată din epocă acoperea, parcă, mai bine aspectele care acum par a se generaliza. Nu este doar impresia mea, căci iată două dintre mărturiile anonime citite pe forumul de discuţii amintit. Mai întîi o redau pe cea a unui comentator mai vîrstnic, probabil coleg de suferinţă (am păstrat, de dragul autenticităţii, ortografia, sintaxa, lexicul şi punctuaţia nemodificate în ambele citate):
Profu^: Respins, Joi, 03 Iulie 2008 09:55: Invatamantul dinainte de 1989 era de elita... adevarat ca erau cateva materii politice, dar matematica era matematica, fizica fizica... am dat la liceu şi treapta I şi a II-a iar daca picai la treapta a II-a te manca profesionala... apoi la fiecare facultate erau cate 10 pe loc... intrau elitele si te mandreai cu o facultate... acum suntem pe primul loc in lume la absolventi de facultate si la nr de universitati private sau de stat. Admiterea este o rusine, nici macar la scolile profesionale inainte de 89 nu te inscriai doar cu dosarul ci tot dadeai examen... rusine tarii care creaza astfel de specimene cu pretentii de intelectuali. Recent cantaretul Marcel Pavel si-a dat bacul la 45 de ani si acum e student la conservator... pai de ce nu la dat inainte de 89? simplu ca mai mult de sapat santuri atunci nu ar fi fost in stare pe cand acum... e vedeta...
Revenind la zilele noastre, căci nu mă consider un nostalgic, vă invit s-o parcurgeţi, stimaţi cititori, şi pe a doua, ea fiind, socotesc, a unui "beneficiar" al... "reformei" actuale:
Admis: Cu admitere, Miercuri, 02 Iulie 2008 23:25. Obligatoriu, cu admitere! Iata unde am ajuns de cand se "intra" in facultati cu ciurda: compromisuri, coruptie, mita, copy-paste, plagiat, incompetenta cu diploma, compromiterea pietii muncii si a economiei. Au ajuns universitatile sa faca alfabetizare la cel mai elementar nivel, in loc de specializare! Si a mai venit si nenorocirea Bologna! Macar daca ar indrazni cineva, vreodata, sa pice pe de-adevaratelea, sa cearna pe cei buni dintre nulitati; nu se poate, pentru ca numai banii dati de "studenti" conteaza: la admitere, la masterate, la doctorate, ca taxa ori ca spaga. Cat de jos trebuie sa ajungem pentru a avea curajul sa recunoastem ca asa nu se mai poate?
Interesante sînt, în acest context, constatările profesorului Gheorghe Rădulescu, fost director general la MECT, acum preşedintele unui organism nou creat, anume Agenţia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii în învăţămîntul Preuniversitar. D-sa constata că "dintr-o serie de 60 de lucrări se găsesc trei sferturi copiate, ceea ce este foarte grav" şi considera că "trebuie creat un comitet de criză şi găsită o soluţie, pentru că au fost afectaţi elevii buni, care nu au copiat". Dacă se va dovedi că frauda este de proporţii asemănătoare în toată ţara, aşa cum se bănuieşte (ni s-au promis deja probe din toate judeţele), demisia conducerii MECT şi a inspectoratelor şcolare va fi iminentă.

Dacă însă, aşa cum preconizez, cei responsabili din MECT şi din inspectoratele şcolare vor muşamaliza din nou, în interes propriu şi public, criza, şi nu vor propune nici de această dată măsuri radicale, se va risca o coborîre şi mai adîncă în prăpastie! Reiterez, pentru cine are răbdare şi înţelegere responsabilă pentru domeniu, aceste măsuri: mai întîi renunţarea la postarea pe internet a subiectelor şi implicit la editarea seturilor de răspunsuri de către - vorba d-lui prof. Ghe. Rădulescu - o anumită clientelă avidă de venituri suplimentare (fără să fim auziţi de "cei în drept", am cerut acest lucru în unanimitate, cei prezenţi la consfătuirile tradiţionale din septembrie, la Liceul "Gheorghe Şincai", înaintea începerii cursurilor din anii şcolari 2006-2008!), iar apoi eradicarea indulgenţei-complicităţii din sălile de examen prin pedepse severe. în acest al doilea scop, avansez părerea că, în comparaţie şi cu alte sisteme educative din lume, s-ar cuveni aplicate şi la noi pedepse mult mai aspre hoţilor: elevii ori studenţii prinşi copiind să fie declaraţi respinşi la examenul respectiv fără dreptul de a se mai înscrie la cel puţin cinci sesiuni de examene similare. La rîndul lor, profesorii care au facilitat copiatul să fie eliminaţi din sistem prin desfacerea contractului de muncă şi prin menţionarea cauzei (corupţie) în cartea de muncă. Nu ne trebuie procese penale întinse pe zeci de ani pentru a face curăţenie într-o ogradă deja plină de gunoaie; de aceea, socotesc probe suficiente înregistrările prin camerele de luat vederi din toate sălile de examen. Să nu mi se spună că nu se pot instala în licee şi facultăţi! Astăzi pînă şi o amărîtă de dugheană îşi poate permite măcar o cameră de acest tip, ca măsură antifurt! în privinţa celui dintîi aspect, argumentele mele, alături de cele ale majorităţii profesorilor de literatură şi limbă română, vizează programa şcolară, axată pe formarea unor competenţe, nu pe asimilarea papagalicească a unor concepte operaţionale, a unor cunoştinţe perimate de istorie a literaturii, ori - cel mai rău! - a unor comentarii de-a gata. Or, această programă a fost în ultimii doi ani aruncată în aer, odată cu hotărîrea publicării acelor subiecte, hotărîre justificată printr-o aşa-numită dorinţă de "transparenţă" şi girată din fruntea MECT de un personaj cu nume evocînd un respectabil recipient gospodăresc ardelenesc. Cu acel prilej, am asistat, după opinia mea, la o imixtiune mai apăsată decît în defunctul regim comunist a politicului în pedagogie; nu numai întrucît termenul pus de mine între ghilimele, "transparenţă", aparţine limbajului politic şi n-are ce căuta într-un sistem de învăţămînt întemeiat pe eforturi conştiente, întreprinse cu seriozitate de toţi partenerii (elevi-părinţi-cadre didactice), pe competenţe reale şi pe competitivitate, ci şi pentru că, oricît de numeroase şi de complexe, astfel de subiecte şi mai ales rezolvările lor îndoielnice nu pot înlocui manualele şcolare, aşa cum, se pare, cred majoritatea elevilor şi a familiilor acestora! Pentru aceştia, care încă mai stăruie în a gîndi... pragmatic, luînd-o pe scurtătură ("dai banu' şi-ai scăpat"; "doar diploma contează" etc.), n-aş avea să le mai spun decît: nu atingerea ţintei, ci drumul pînă la ea are valoare formatoare.

Fenomenul degradării raportului şcoală-societate pare, din păcate, ireversibil deocamdată, căci discutînd cu directoarea liceului unde predau, am avut surpriza să constat că la şedinţele la care iau parte conducătorii de şcoli, tendinţa actualei dictaturi politice "de la nivelul forurilor de decizie" asupra învăţămîntului nu este pe punctul de a se fi încheiat odată cu această gogomănie a introducerii auxiliarelor şcolare cu răspunsuri de-a gata pe post de înlocuitoare de programă şi de manuale, deoarece viziunea asupra cadrelor didactice a politicienilor de doi bani pe care îi avem astăzi, în stare doar de... "a da copy-paste" unei legislaţii europene parcurse pe sărite şi desprinse de contextul ei social-istoric (unde eşti, domnule T. Maiorescu, să-ţi reactualizezi, cu greutatea cuvîntului dumitale, eseul despre "forme fără fond"?!), este de a ne trata ca "prestatori de servicii către populaţie", argumentul forte fiind că - nu-i aşa? - sîntem "plătiţi din banii contribuabililor"!

Pe cînd ghişeele de rigoare şi "programul de lucru cu publicul" în şcoli, domnilor?

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara