Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
P ă p u ş i de Paul Diaconescu

La Lyon, marele oraş de pe Ron, paşii m-au dus şi prin Muzeul marionetelor. Am aflat astfel o istorie veche de peste două secole: Laurent Mourguet, ţesător într-una din numeroasele şi faimoasele manufacturi ale oraşului, este împins de criza mătăsăriei din 1795 să-şi câştige pâinea prin târguri, ca vânzător de fel de fel de fleacuri şi... dentist. Ca să atragă muşteriii şi pacienţii, montează un teatru de păpuşi şi începe cu binecunoscutul şi caraghiosul Polichinelle şi cu alte personaje din comedia italiană a epocii. Fără să fie prea departe, Italia nu-i pasionează totuşi pe spectatori. Şi atunci, fostul canut – cum se numeau pe atunci ţesătorii lyonezi – găseşte ideea care-l face celebru: îşi urcă propria familie pe scenă. Guignol este el însuşi, Gnafron – cel cu nasul roşu adulmecând de departe butelca de Beaujolais – e copia fidelă a tatălui său, Madelon este, zice-se, propria lui soţie. De-acum încolo, scenetele nu mai sunt doar amuzante, ci şi rupte din viaţa lyonezilor, sunt vorbite în dialectul lor şi astfel păpuşile italieneşti sunt date uitării, Mourguet devenind creatorul acestui teatru în Franţa.
Curios cum, din orice şi de oriunde, totul devine pentru mine subiect de nostalgie. De pe malul Ronului ajung, nu pot înţelege cum!, pe o plajă a Mării Negre, alături de acea fetişcană cu voce de copil şi degete poznaşe, actriţă-mânuitoare la Teatrul de marionete din Constanţa.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara