Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Ochiul magic de Cronicar

Plecarea unui purtător de aură

Revista VATRA (nr. 4-5) îi dedică un dosar lui Alexandru Muşina, strălucitul poet optzecist prematur dispărut. Şi este impresionantă reunirea de scriitori remarcabili – prieteni, colegi de generaţie, dar şi discipoli – prezenţi în revista din Târgu Mureş pentru a-şi exprima preţuirea în absolut pentru Muşina. Lista este foarte lungă, lăsăm cititorilor revistei plăcerea să descopere toate contribuţiile. Reproducem, totuşi, aici câteva gânduri ale lui Mircea Martin: „Ce poet extraordinar a fost – este – Alexandru Muşina! Recitesc primele lui poeme, le răscitesc, de fapt, iar ele îmi sună (şi răsună!) ca şi cum nu le-aş mai fi citit până acum. Sunt noi, proaspete, ca un fruct abia cules, poartă o aură densă şi intangibilă. „Lucrurile pe care le-a văzut el” parcă n-au mai fost văzute de nimeni, deşi le recunoaştem cu toţii.” Şi o mărturisire a lui Ioan Groşan: „L-am văzut şi auzit prima oară pe Alexandru Muşina la Cenaclul de Luni, nu mai ţin minte în ce an (1979?, 1980?), citind Budila-Express. Am rămas – ca să folosesc stilul «lecţiilor de limba franceză ale profesorului A.M.» – bouche-bée. Am realizat imediat că mă aflu – cel puţin eu! – în faţa manifestului poetic al generaţiei ’80: toate disperările, frustrările, speranţele şi umorile noastre (inclusiv umorul!) se găseau acolo, în acel poem citit în premieră, pe care eu, amator de clasamente, îl consider în primele cinci ale poeziei româneşti postbelice.”


Din sumar

Numărul 2 (aprilie – iunie) al revistei EX PONTO ni se înfăţişează ca un volum consistent nu doar prin numărul de pagini (două sute), ci şi prin conţinut. Al. Săndulescu, la 85 de ani, este prezent în revistă cu o scrisoare deschisă către un prieten, în care se confesează emoţionant, iar Alex Ştefănescu scrie despre un artist liric, Anatol Covali, care este şi poet. Marian Dopcea (ajuns la vremea memorialisticii) publică fragmente dintr-o „carte despre Ion Negoiţescu şi alţi prieteni de demult”. Analize ale unor cărţi recente semnează, între alţii, Angelo Mitchievici, Nastasia Savin, Nicolae Rotund, Tudor Cicu, Constantin Ardeleanu, Ion Roşioru, Titi Damian. Putem citi grupaje de versuri ale poeţilor Liviu Ioan Stoiciu, Florea Miu, Sorin Roşca, Liviu Capşa şi proză de Dan Perşa şi Gheorghe Filip. Revista îşi îndeplineşte rolul important de a servi întreaga zonă literară, nu doar Constanţa, publicând sub genericul Ex Ponto la Tulcea pagini din literatura autorilor de acolo. Minialbumul de artă din acest număr al revistei constănţene conţine reproduceri din opera unui artist plastic tot din Tulcea, Eugen Barău, ale cărui lucrări atrag atenţia prin amestecul de fabulos, culoare puternică şi poezie.


Vara lecturilor

Vara este anotimpul vacanţelor şi, de aceea, al răgazului pentru lecturi tihnite pare să spună revista RAMURI care apare cu un număr dublu (7-8), unde, pe lângă rubricile cunoscute (interesante, ca de obicei – Subiecte de Gabriel Dimisianu, Răzleţe de Gheorghe Grigurcu, Rememorări şi revelaţii de Adrian Popescu şi Negru de Nicolae Prelipceanu), ne propune ample grupaje de eseu (Nichita Danilov, Valeriu Gherghel), teatru (Radu F. Alexandru – La vita e bella), proză (Ovidiu Pecican şi Florin Logreşteanu) şi poezie (Laura Dan, Mădălina Ghica, Toma Grigorie, Florin Costinescu, Paul Vinicius, Octavian Soviany şi Vasile Dan. Merită să reproducem aici câteva versuri din paginile de poezie. Concisul poem Promisiune de Octavian Soviany: „Vă promit/ o să fiu într-o zi/ unul de-al vostru.// O să mă las de poezie şi băutură/ şi o să-mi cumpăr/ medicamente de inimă.” Şi începutul unui poem de Vasile Dan: „În locul meu un altul se naşte în fiecare clipă,/ sare peste groapa de aer în care trăim împreună,/ umblă în cap precum yoghinii cu picioarele pe cer,/ îmi îmbracă repede pielea în care eu însumi ard noapte de noapte,/ n-avem decât o inimă în care stăm legaţi strâns…”


Despre Turnirul de Poezie

În STEAUA (nr. 5- 6), Adrian Popescu rezumă cu fineţe şi cu măsură cele patru ediţii de până acum ale Turnirului de Poezie, proiectul cu desfăşurare anuală al USR: „Cele trei turniruri de poezie la care am participat anterior, cel de la Muntele Olimp, Leptokaria, cel de la Efes, cel de la Gyula, au fost bune ocazii de a lua pulsul poeziei contemporane române. Era apoi un mod cavaleresc de a se înfrunta diferite formule poetice, tactici literare, harnaşamente metaforice, arme ofensive ideatic, scuturi elegiace izbindu-se postmodernist. Spre a câştiga din această, totuşi, competiţie, nu doar un autor, ci poezia (ca) mod de existenţă, literatura în întregul ei.(…) Despre dimineţile şi serile de la Calella, reşedinţa noastră timp de o săptămână, despre mica aşezare de la Mediterana, port purtând discret amprenta neoclasicismului la Esglesia de Santa Maria i Sant Nicolau sau a modernismului hispanic, mai peste tot, pot nota impresii proaspete ca jacaranda de pe zidurile ei.” Din revistă, semnalăm şi dezbaterea pe o temă serioasă, Estetica în lumea de azi (la care participă Ion Pop-Curşeu, Liviu Maliţa, Mircea Muthu, Laura Pavel, Istvan Berszan, Ion Pop, Horea Poenar, şi Christophe Alvarez), ca şi rubrica de cronică literară, susţinută de Irina Petraş, Ovidiu Pecican şi Marius Conkan.


„O idee norocoasă“

Atentă la receptarea critică a noilor apariţii editoriale este şi revista ARCA (nr. 4-5-6). În publicaţia arădeană, cronica literară îi are titulari pe Romulus Bucur, Gheorghe Mocuţ a, Lucia Cuciureanu şi Vasile Dan (care comentează volume semnate de Traian T. Coşovei, Adriana Babeţi, Felix Nicolau şi Gabriel Chifu). Acestora li se adaugă, sub genericul Lecturi paralele, comentariile critice scrise de Lia Faur, Radu Ciobanu, Lavinia Ionoaia, Carmen Neamţu, Anca Giura, Lajos Notaros, D. Vlăduţ, Ionel Bota, Horia Ungureanu, Anton Ilica, Constantin Butunoi şi, încă o dată, Romulus Bucur. Din sumar, reţinem şi relatarea despre Colocviul Naţional al Revistelor de Cultură: „Colocviul Naţional al Revistelor de Cultură, eveniment literar organizat la Arad între 28-30 martie cu ocazia intrării în cel de-al 25-lea an de apariţie neîntreruptă a revistei „Arca” (februarie 1990- martie 2014), a fost ideea noastră norocoasă, prin care am evitat un moment exclusiv festivist, oricât de mult ne-ar fi emoţionat el (şi ne-a emoţionat!), în dorinţa de a-i da un conţinut, eventual cu folos şi altora.” – notează Lucia Cuciureanu, autoarea consemnării din revista Arca.


O carte despre Ion D. Sîrbu

Şi fiindcă vorbeam despre ecoul critic al cărţilor noi. Există volume (valoroase, dar şi norocoase) care intră în atenţia mai tuturor cronicarilor literari: aceştia se îndreaptă, previzibil şi firesc, spre vârfuri. În schimb, cărţi onorabile, scrise cu onestitate intelectuală, din varii motive (de pildă, fiindcă se adresează unui public restrâns şi specializat sau fiindcă se ocupă de un subiect de nişă), rămân în umbră, prea puţin cunoscute. Un exemplu este recentul volum Ion D. Sârbu aşa cum a fost, scos la Editura Ramuri de universitarul craiovean Ioan Lascu. Autorul cărţii este apropiat de Ion D. Sîrbu prin mai multe fire. Sigur, în primul rând, prin admiraţia faţă de opera literară a acestuia, dar şi prin datele biografice: Ioan Lascu locuieşte în Craiova, oraşul în care a trăit şi s-a stins din viaţă Ion D. Sîrbu şi, în plus, locul său de naştere este „la câţiva kilometri de Petrila multietnică a lui Ion D. Sîrbu”. Iată cum îşi vede autorul această carte a sa: „Ion D. Sîrbu aşa cum a fost se doreşte o poveste, una din numeroasele poveşti posibile, fatalmente parţiale din nefericire, despre cum a gândit, a vieţuit şi a creat Ion D. Sîrbu, omul, scriitorul, o figură de neuitat a vieţii cotidiene a Craiovei, contemporan al multora dintre noi şi personalitate fulminantă şi pentru aceia care îl cunosc doar din scrierile lui inteligente, spumoase, năstruşnice, surprinzătoare şi… dureroase. Dureroase, neuitând că viaţa lui Gary a fost marcată de multe interdicţii, sinuozităţi, privaţiuni şi suferinţe.”


De citit

Cu un titlu care singur spune mai mult decât un întreg articol (Cu Ucraina, Rusia este Imperiul. Fără Ucraina, este un mare cnezat al Moscovei), Şerban Papacostea îi acordă un interviu lui Armand Goşu, în revista 22 (nr. 30-31): „Urmăresc cu atenţie politica lui Putin, care într-un fel e foarte subtilă, într-un fel e brutală. De pildă, lucrează subtil la a îndepărta Europa de Statele Unite. Acest ţel îl urmăreşte, pe de o parte, prin jocul economic al intereselor reciproce, al surselor de energie în primul rând, dar şi prin investiţiile occidentale în economia rusă, ceea ce este şi un prilej de modernizare, pentru că Putin înţelege importanţa moderniză rii, dar încearcă să o facă în chip contradictoriu. El vrea modernizarea Rusiei fără abandonarea tradiţiei imperiale şi a regimului de dominaţie.”

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara