Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Ochiul magic de Cronicar

Festivalul de Literatură Bucureşti – Chişinău – Orheiul Vechi

În acest început răcoros de vară, conducerea Uniunii Scriitorilor şi-a îndeplinit o promisiune făcută colegilor basarabeni în toamna trecută, cu prilejul adunării generale pentru alegeri a Filialei USR din Chişinău, şi anume organizarea şi susţinerea unui festival de literatură care să aibă loc în Republica Moldova şi care să reunească scriitori români de pe cele două maluri ale Prutului. În perioada 19-22 iunie, la Chişinău şi Orheiul Vechi s-a desfăşurat prima ediţie, foarte reuşită, după aprecierile unanime, a festivalului, la care au luat parte scriitori din întreaga ţară şi scriitorii de la Chişinău. Programul manifestărilor a cuprins un colocviu cu tema Două state – o singură literatură, întâlniri ale grupurilor de scriitori cu studenţii şi profesorii Universităţii de Stat din Moldova şi ai Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, un maraton de poezie la sediul Uniunii Scriitorilor din Moldova, un concurs de poezie desfăşurat în curtea Catedralei din Orheiul Vechi, două admirabile recitaluri susţinute pe scena Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău de actorul Constantin Chiriac, ca şi vizitarea oraşului subteran şi a cramelor de la Cricova. Programul acestui festival a fost susţinut financiar de Institutul Cultural Român. Într-unul dintre numerele viitoare, revista noastră va reveni cu o relatare mai amplă despre acest eveniment organizat de Uniunea Scriitorilor.


Pagini basarabene

La Chişinău, cu prilejul festivalului amintit, s-a lansat şi numărul 3-4 al revistei Viaţa Românească unde, sub genericul Dosar - Pagini basarabene, găsim un semnificativ grupaj de texte literare semnate de scriitori din Basarabia. Sunt prezenţi în acest Dosar Eugenia Bojoga, Vitalie Ciobanu, Eugen Cioclea, Emilian Galaicu-Păun, Vasile Gârneţ, Aura Maru, Irina Nechit, Nicolae Popa şi Arcadie Suceveanu. Semnalăm şi noi paginile basarabene din revista Viaţa Românească: ele sunt o convingătoare mostră privind calitatea literaturii care se scrie astăzi la Chişinău. Din acelaşi număr al revistei, remarcăm consistentul capitol de cronică literară cu contribuţiile lui Gheorghe Grigurcu, Irina Petraş, Graţiela Benga, Tudorel Urian, Viorica Răduţă şi, din acest număr (ceea ce înseamnă un câştig evident pentru Viaţa Românească), Răzvan Voncu. Ca de obicei, şi acest număr al revistei e de citit de la un capăt la altul.


Cărţi de poezie ale optzeciştilor

Am primit de curând la redacţie două volume de versuri ale unor poeţi optzecişti. Mona- Monada, volumul publicat în urmă cu 33 de ani de Lucian Vasiliu la Editura Junimea, apare acum în ediţie definitivă la Editura Charmides, însoţit de un selectiv dosar de presă. Versurile îşi păstrează intacte prospeţimea şi expresivitatea: „Mam născut la – 24#, în cea mai friguroasă/ cea mai frumoasă iarnă după 1944./ Lupii urlau în rănile Europei./ eram chel: tata îmi spunea LENIN -/ semănam cu un cătun/ înzăpezit în Siberia…” Iar de la Polirom, în seria de autor, soseşte un volum de poezii noi al Martei Petreu, intitulat Asta nu este viaţa mea. Cartea, care deja a fost comentată în numărul trecut al revistei noastre de Cosmin Ciotloş, îi ia prin surprindere chiar şi pe cititorii avizaţi ai literaturii scrise de Marta Petreu, impunânduse prin gravitatea meditaţiei, prin sinceritatea brutală şi prin forţa neobişnuită a versurilor: „apune soarele negru e beznă ca-n fundul salinei/ e noapte s-o tai cu toporul/ carnea mă strânge ca un bocanc// şi-n loc de soarele nostru pe cer este o gaură neagră/ care suge lent lent aerul vânăt şi tot ce visez…”


Semnal editorial

Şi încă o apariţie editorială recentă: Şcoala memoriei 2012. Volumul, apărut în acest an sub egida fundaţiei Academia Civică, reuneşte prelegerile şi discuţiile de la a XV-a ediţie a Şcolii de Vară de la Sighet, din vara anului 2012, unde moderatorii au fost Ana Blandiana şi Romulus Rusan. Culegerea conţine contribuţii pe teme de interes ale unor conferenţiari din ţară şi din străinătate. Câteva exemple: Patrick Moreau – Persistenţa şi reconstruirea comunismului şi postcomunismului în Comunitatea Europeană în secolul XXI, Thierry Wolton, Comunismul şi ţăranii. Analiză comparată, Cristian Vasile – Politicile culturale comuniste: între cenzură şi manipulare, Rita Schorpp- Grabiak – Educaţia politică în Germania pe baza învăţămintelor celor două dictaturi: naţional-socialismul şi comunismul, Helmut Muller-Enbergs – Cum lucrează agenţii când spionează. Această carte este încă o probă că activitatea Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului, fondat şi însufleţit de Ana Blandiana şi Romulus Rusan la Sighet, este cu totul remarcabilă în încercarea de a limpezi trecutul recent, dar şi prezentul ţării noastre în context european.


Graţierea „politicilor“

Revista 22 (nr. 24) marchează 50 de ani de la eliberarea deţinuţilor politici anticomunişti printr-un articol semnat de Alexandru Mihalcea şi Mirel Stănescu, ei înşişi foşti deţinuţi politici. Autorii articolului din 22 aduc precizări lămuritoare. De pildă: actele normative care au reglementat eliberarea imensei mase de „politici” au fost decrete de graţiere, nu de amnistiere, „comuniştii nu au amnistiat vreodată pe cineva”. Apoi, la întrebarea câţi deţinuţi politici au fost eliberaţi atunci, în 1963-1964, cifrele propuse diferă de la un istoric la altul: după Vlad Georgescu, numărul celor eliberaţi ar fi de 3.356, iar Dennis Deletant propune alte cifre, mult mai mari, în jur de 16.000 – 17.000. În fine, mai reţinem altă întrebare, esenţială: câţi oameni au cunoscut infernul închisorilor comuniste? Alexandru Mihalcea şi Mirel Stănescu reţin răspunsul formulat de Romulus Rusan: „ cifra de circa 600.000 de condamnări politice pare cea mai plauzibilă”. Cât despre motivaţia acestui gest al autorităţilor comuniste de a-i pune în libertate pe „duşmanii poporului”, ea nu trebuie căutată în mărinimia liderului din acel moment, Gheorghe Gheorghiu-Dej, ci în dorinţa lui de a ieşi treptat, prudent de sub tutela Moscovei şi de a se apropia moderat de Occident.


Din sumar

Numărul 5 al revistei ACOLADA, care apare la Satu Mare sub conducerea lui Radu Ulmeanu şi a lui Gheorghe Grigurcu, atrage atenţia prin numărul mare de semnături reunite ale unor scriitori din toată ţara prezenţi cu texte valoroase: Barbu Cioculescu scrie despre balul mătuşilor; Alex. Ştefănescu exemplifică, pe scurt, câteva „momente de splendoare a limbii române” regăsite în opera unor scriitori contemporani; câte o pagină de versuri publică Simona- Grazia Dima şi Angela Furtună (a cărei poezie e comentată de Tudorel Urian); C.D. Zeletin îşi intitulează însemnările Cu gândul la jurnal; Paul Aretzu e autorul unui eseu despre „teologia părintelui duhovnicesc”, iar Constantin Mateescu al unor admirabile „desene în peniţă” despre prinţesa Ioana Cantacuzino; Constantin Trandafir analizează poezia lui Marian Drăghici; Lucia Negoiţă stă de vorbă, în Interviul „Acoladei”, cu Ileana Iordache-Streinu; Pavel Şuşară, în itinerariile sale plastice, spune o „poveste despre lumen şi lux”; Radu Mareş îl evocă pe prozatorul Romulus Guga; Florica Bud practică arta pamfletului cu subiectul „gravida perfectă” din spaţiul mioritico-hollywoodian; Gheorghe Grigurcu semnează cronica literară, dar şi comentariul de actualitate politică intitulat „Ceţuri la Chişinău”; în fine, Nicolae Prelipceanu descrie, cu farmec, „o vizită în Cuba Libre, acum 37 de ani”.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara