Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Ochiul Magic:
Ochiul magic de Cronicar

Reacţii

Cuvântarea lui Nicolae Breban la ICR a stârnit numeroase ecouri, majoritatea negative, în presa scrisă şi în mass-media. De la Ion Vianu la Lucian Dan Teodorovici şi la Dan Ionescu (atenţie, domnule Ionescu, Breban nu figurează pe lista actuală de propuneri la Premiul Nobel a USR, de la Adevărul la 22 şi la Caţavencii, numeroşi scriitori, critici de artă, intelectuali de toată mâna au protestat contra grobianului discurs al susnumitului membru al Academiei Române. Valul de proteste nu-l poate lăsa nepăsător pe noul preşedinte al ICR, dacă vrea să nu repete greşelile care i-au adus pierzania lui Andrei Marga. Mai ales că printre făcătorii de scandal se numără şi unii ca Grid Modorcea, sprijinit de Antena 3, care au făcut spume la gură vorbind despre expoziţia avangardelor istorice româneşti de la ICR New York. O replică substanţială le-a dat Igor Mocanu în „22” din 12 mai. Supărarea lui Modorcea et comp. provine din prejudecată şi incultură, la care se adaugă un condiment antisemit. Nu e prima oară când asistăm la o asemenea bolboroseală viscerală inspirată de un naţionalism de doi bani. Nici nu putem spera că e ultima oară. Soiul rău nu piere.


Puterea poeziei

În numărul 1 (53) din acest an al revistei MIŞCAREA LITERARA, care apare la Bistriţ a, este sărbătorit poetul Ion Mureşan, la împlinirea vârstei de 60 de ani. Scriu despre lirica sa Mircea Popa, Daniel Corbu, Cristian Vieru, Andrea Hedeş, Ionela-Silvia Mureşan- Nuşfelean, Virgil Raţiu, Victor Ştir. Viorel Mureşan îi dedică celui sărbătorit un poem, remarcabil în sine („mi se face frică în singurătatea camerei de hotel/ din pereţi se prăvale cu zgomot soarele peste noi/ şi urletul câinelui care vine din foc/ strada se umple de scânduri înalte/ care pare că se grăbesc/ unui măr ce-a căzut astă toamnă/ i-a rămas umbra pe zid/ agaţată-ntr-un cui”), iar Olimpiu Nuşfelean îi ia un interviu. Am reţinut răspunsul lui Ion Mureşan întrebat fiind, în rezumat, despre „locul cuvântului poetic în discursul eterogen, confuz şi entropic al lumii de astăzi”: „Poezia leagă întradevă r realităţi care nu par a avea nimic comun în virtutea faptului că lumea este unitară, că universul este armonie, iar nu haos. Pornind de la această putere a poeziei, am spus de multe ori că ea este o dovadă de necontestat a existenţei lui Dumnezeu. Desigur că poezia nu-şi poate propune să aducă pacea în societate, chiar dacă cititorii unei poezii, ai unui poet devin prieteni prin faptul că poartă în suflet acelaşi poem. Sunt fraţi întru poezie. Primul efect al poeziei este că îl apropie pe om de sine. Poezia îi luminează omului calea spre sine. Iar asta nu e puţin lucru.” La şaizeci de ani, prin credinţa în poezie ca dovadă a existenţei lui Dumnezeu, Ion Mureşan se adevereşte un om de modă veche, cu convingeri clasice, aproape un „expirat”, ca şi noi, de altfel.


„Iar eu am intrat în prima cârciumă…“

În FAMILIA (nr. 3), revistă care marchează anul acesta 150 de ani de la înfiinţare, putem citi un epistolar Teodor Pîcă. Reproducem aici un fragment dintr-o scrisoare a poetului către fiica sa, fragment din care cei de azi îşi pot face o idee despre boemii de altădată: „Dragă Ileana, acum mă gândesc la tine şi zâmbesc şi-ţi scriu. Zâmbesc pentru că îmi aduc aminte că tu mi-ai făcut cinste cu bere încă de când te-ai născut. Chiar din prima zi în care te-ai născut tu, adică, de fapt, Marina te-a născut, dar, în sfârşit, ai făcut şi tu tot ce ai putut ca să te naşti. Şi mi-ai făcut cinste, deşi eu nici măcar nu te văzusem. Am luat o hârtie de la maternitate, în care se adeverea că într-adevăr te-ai născut şi m-am dus cu ea la Fond, iar la Fond mi-au dat 500 de lei pentru tine, propriu-zis nu ca să ţi-i dau ţie, pentru că nici nu aveam voie să te văd, dar în orice caz, pentru tine, adică pentru că tu te-ai născut. Iar eu am intrat la prima cârciumă şi am băut din ei 2 halbe….” Parcă închinătorii la Bachus de odinioară aveau mai mult farmec decât cei de azi. Şi, pe deasupra, mai exista, iată, şi Fondul Literar!


Din sumar

LUCEAFARUL DE DIMINEAŢA (nr. 4) se deschide cu cronica literară de Dan Cristea la volumul antologic al lui Dan Sociu Vino cu mine ştiu exact unde mergem. Caietul critic al revistei conţine recenzii scrise de Adrian G. Romila, Felix Nicolau, Andrea Hedeş, Cornel Ungureanu, Florea Burtan, Ioan Holban, Ana Dobre. Cărţile lunii propuse de revistă, sub semnăturile lui Răzvan Voncu şi Simona Drăgan, sunt Ferestre stinse de îngeri de Arcadie Suceveanu şi Nevoia de miracol de Mirel Bănică. Grupaje de versuri publică Liviu Capşa, Viorel Lică, Florea Miu, Ioan Evu, Radu Cange. O secţiune importantă a acestui număr este consacrată recentului colocviu de critică, organizat de Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a U.S.R, colocviu cu o temă interesantă: Traducerile şi critica lor – posibilităţi, limitări, experienţe. Am remarcat contribuţia teoretică a lui Radu Voinescu care, de altfel, a fost şi iniţiatorul proiectului, dar şi punctele de vedere exprimate de Marina Vazaca, Antoaneta Olteanu, Crina Zărnescu şi Horia Gârbea. De menţionat şi eseul cu un subiect pe cât de important, pe atât de puţin discutat: Diplomaţia culturală. Realitate şi necesitate, avândui autori pe doi diplomaţi, Ioan M. Anghel şi Petrişor Dumitrescu. În fine, în avanpremieră editorială, este publicat un fragment dintr-un roman faimos, Un veac de singurătate, de Gabriel García Márquez, în traducerea Tudorei Şandru-Mehedinţi.


Convorbiri literare la bilanţ

Revista CONVORBIRI LITERARE sărbă- toreşte (în numărul 4) 148 de ani de la întemeiere şi 20 de ani de serie nouă, în actuala formulă redacţională. Este un nimerit prilej pentru Cassian Maria Spiridon, redactorul- şef al Convorbirilor… de a face bilanţul perioadei. El notează cu acribie numele scriitorilor care au colaborat la revistă şi ale premianţilor revistei: lista este copleşitoare şi dovedeşte fără putinţă de tăgadă că actuala serie înseamnă o considerabilă izbândă literară. Convingătoare este şi lista celor care salută revista la aniversară, manifestându- şi aprecierea: Nicolae Manolescu, Virgil Nemoianu, D.R. Popescu, Solomon Marcus, Sorin Dumitrescu, Gheorghe Grigurcu, Basarab Nicolescu, Gabriela Adameşteanu, Eugen Negrici, Ion Papuc, Gabriel Chifu, Mircea Muthu, Christian V. Schenk, Ştefan Borbely, Gellu Dorian, Adrian Alui Gheorghe, Mircea A. Diaconu, George Vulturescu, George Arion, Theodor Codreanu, Doina Ruşti, Adrian Popescu, Pauliana Popa, Vasile Dan, Andrei Ionescu, Virgil Diaconu, Ovidiu Hurduzeu, Carmen Mihalache, Ioana Costa, Mircea Platon, Nicolae Scurtu. În totul, un tablou mulţumitor al celor douăzeci de ani, care îi poate face pe redactorii Convorbirilor literare să privească înainte cu încredere.


Semnal editorial

O primă semnalare a unor apariţii editoriale recente: Cornel Ungureanu, Oglinzi paralele (Editura Palimpsest); Mariana Filimon, Nimbul răbdării (Editura Tracus Arte); Nicolae Radu, Abecedar pentru avansaţi (Editura Antim Ivireanu), Pavel Chihaia, Un armăsar mai puţin (Editura Ex Ponto), Marcel Mureşeanu, Monede şi monade (Editura Avalon), Gustave Flaubert, Doamna Bovary. Moravuri de provincie, într-o nouă traducere a Floricăi Ciodaru- Courriol (Editura Art). N-avem decât să urăm autorilor ca aceste cărţi ale lor să aibă o receptare critică favorabilă, precum şi cititori numeroşi, dar, mai ales, de calitate.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara