Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Ochiul Magic:
Ochiul magic de Cronicar

Un festival de film şi creatorul său

La începutul lunii aprilie, în sala Union a Cinematecii din Bucureşti, a avut loc festivalul de film documentar pe teme literare, Emineschool. Creatorul evenimentului, un cristian. Între alte documentare remarcabile proiectate în cadrul acestui proiect cultural a putut fi văzut şi un film de o factură cu totul specială: Sala Oglinzilor, realizat de regizorul Marian Baciu şi de un cristian. Pelicula reconstituie povestea celebrei Săli a Oglinzilor din Casa Monteoru, ca şi povestea fotografului scriitorilor, Ion Cucu, autorul legendar al portretelor mai tuturor scriitorilor români din ultimii cincizeci-şaizeci de ani (tezaurul lui Cucu numără peste 20.000 de fotografii), iar prin aceste două poveşti reface, într-un fel, istoria literară şi viaţa literară de ieri şi de azi. Este un omagiu emoţionant adus literaturii noastre şi scriitorilor români. Valoarea documentară şi simbolică a filmului Sala Oglinzilor se cuvine subliniată. Cum trebuie subliniat şi devotamentul faţă de literatura română al acestui tânăr scriitor, un cristian. Prin atâtea proiecte substanţiale puse în operă cu discreţie, fără să se scoată niciodată pe sine în prim plan (de la filme documentare, iată, până la editarea cărţilor colegilor săi de generaţie şi până la parteneriatele cu liceele, prin care caută să-i câştige pe elevi de partea literaturii), un cristian a înţeles că, dincolo de poziţionarea atât de dăunătoare în tabere despărţite ireconciliabil pe motive ideologice sau generaţioniste, există un adevăr simplu şi suprem ce merită să fie slujit – literatura română însăşi.


Un om mulţumit

În numărul din luna martie, revista CONVORBIRI LITERARE îl sărbătoreşte pe Virgil Nemoianu, la împlinirea a 75 de ani, prin texte semnate de Antonio Patraş, Mircea Platon, Nicu Gavriluţă şi Cassian Maria Spiridon, redactorul-şef al revistei. Acesta îi ia şi un interviu strălucitului cărturar. Discuţia, densă, merită să fie citită. Reproducem ultimul răspuns oferit de Virgil Nemoianu atunci când a fost invitat de interlocutor să-şi facă un bilanţ al vieţii: „Eu nu sunt nemulţumit de viaţa mea. Realizarea de departe cea mai de seamă este fiul meu Virgil Martin, om de enormă inteligenţă şi erudiţie, precum şi un adevărat «pater familias». Reuşita aceasta a reconstituirii unei noi vieţi pe un alt continent şi într-o «altă epocă» («reinventare» după un termen curent) mă mulţumeşte de asemenea. Ea se leagă de propria mea evoluţie intelectuală şi sufletească, organică, aş zice eu. Nici răsplăţile de care am avut parte nu au fost sărăcăcioase. Iar faptul că acum am atins 75 de ani mă umple de mirare. Nu-mi simt totdeauna vârsta, am nedumeriri şi curiozităţi.” Rezumând: profesorul Nemoianu este, cu îndreptăţire, un om mulţumit.


Cărţi noi

Cărţile continuă să apară, în ritmul lor de neoprit, care nu ţine seama de tulburările din viaţa literară. Reţinem aici câteva titluri, sperând că, după această primă semnalare, ele vor avea parte de acea necesară judecată critică în măsură să le valorizeze. Marian Ilea publică două romane, Gravimetrul şi Amintiri din casa scării; Anamaria Beligan revine cu ediţia a doua a culegerii de nuvele Încă un minut cu Monica Vitti; proză semnează şi Mircea Tomuş – volumul 4 din romanul Aripile demonului; Mircea Tomuş este prezent şi cu o carte de eseuri: Secretul crailor de Curtea- Veche. Toate aceste cărţi văd lumina tiparului la Editura Limes din Cluj-Napoca. La altă editură clujeană, Eikon, apare ediţia a doua, revăzută şi adăugită, a volumului Destinul unui disident. Paul Goma de Mariana Sipoş. Cristian Liviu Burada publică la Editura Spirit Românesc din Craiova un volum de poezie, Fel de învăţături. Tot cu o culegere de versuri, Dincolo de dincolo, scoasă tot la o Editură din Craiova, Scrisul Românesc, e prezent şi Gheorghe Dănişor. Ioana Diaconescu publică la Editura Muzeul Literaturii Române volumul Marin Preda. Un portret în arhivele Securităţii, prefaţat de Eugen Simion. În fine, Olimpiu Nuşfelean, la Charmides, semnează un volum de eseuri, Să furi raiul cu ajutorul cuvintelor.


Din sumar

A apărut numărul 3 din TOMISUL CULTURAL, revista reînfiinţată recent la Constanţa de Iulian Talianu. Elegantă, publicaţia propune un sumar remarcabil: pagini antologice de poezie (Nicolae Prelipceanu, Marian Drăghici) şi de proză (Nicolae Stan, Cristian Teodorescu); o avanpremieră editorială de Iulian Talianu; corespondenţe din Dublin despre Muzeul James Joyce (George Stoian) şi din Bavaria despre repere arhivistice (de Virgil Coman); pagini din Jurnalul intim al lui Constantin Ţoiu (din fondul documentar al bibliotecii care-i poartă numele la Urziceni); Dincolo de palierul literar, publicaţia cuprinde şi alte teritorii culturale de interes: o prezentare a Peşterii Sfântul Apostol Andrei, „Betleemul neamului românesc” (autor Călin Gavrilaş); însemnările lui Marcel Colesniuc despre unicul papirus antic descoperit pe teritoriul României care a fost readus la Muzeul Callatis din Mangalia, după ce mai bine de o jumătate de secolul s-a aflat în pribegie la Moscova; cercetarea Mariei Magiru despre arhitectura tradiţională din Dobrogea şi a lui Radu Cornescu despre clădirile de patrimoniu semnate la Constanţa de un mare arhitect, Victor Stephănescu. Are dreptate Alex Ştefănescu atunci când, într-un scurt mesaj transmis redacţiei, salută cu entuziasm apariţia revistei: „Vă mulţumesc, domnule Iulian Talianu, în calitatea mea de fost redactor al revistei şi, mai ales, în calitate de cititor!”

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara