Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Ochiul Magic de Cronicar

Centenar



Revista Viaţa românească şi-a sărbătorit în luna martie centenarul. Înfiinţată la Iaşi în martie 1906 de C. Stere, Paul Bujor şi G. Ibrăileanu, revista avea să se mute la Bucureşti în 1930, adunînd de-a lungul timpului în paginile ei semnătura unor personalităţi ca: C. Hogaş, I. L. Caragiale, L. Rebreanu, H.P. Bengescu, G. Călinescu, G. Topîrceanu, T. Arghezi, Mateiu Caragiale sau M. Sadoveanu. Prestigiul revistei de după primul război mondial se datorează în mare măsură celui mai celebru redactor al ei, G. Ibrăileanu. Le urăm colegilor de la Viaţa românească - Caius Traian Dragomir, Vasile Andru, Petre Got şi Liviu Ioan Stoiciu - numere cît mai consistente şi foarte mulţi ani de apariţie de acum încolo. La mulţi ani!



în intimitatea lui Eugen Barbu



Nu este prima dată când revista focşăneană SAECULUM (nr. 2, 2006) publică extrase dintr-un jurnal al lui Eugen Barbu. Şi o face şi acum tot fără a ne spune despre el altceva decât că este inedit. Nici cine l-a încredinţat redacţiei nu aflăm, nici dacă autorul a lăsat vreo vorbă în legătură cu destinul postum al notelor sale intime. Necesarele, după noi, adnotări redacţionale lipsesc. Să înţeleagă fiecare cititor ce vrea şi ce-i place. Să ia, eventual, drept bune şi adevărate spusele despre unul sau altul ale pătimaşului autor al Groapei.

Şi, măcar de ne-ar fi descoperit, aceste notaţii intime, un Eugen Barbu necunoscut, mai altfel, fie şi întrucâtva, decât acela pe care toată lumea îl cunoaşte. Nici vorbă de aşa ceva. îl aflăm acolo, din păcate, pe acelaşi Eugen Barbu, ştiut şi răsştiut, adică ranchiunos, poltron, ahtiat după bârfe, grobian şi antisemit.

Oarecum insolită totuşi, deşi nu chiar neaşteptată, este turnura de notă informativă pe care o ia la Eugen Barbu jurnalul intim, dedicat parcă, mai degrabă decât posterităţii, unui lector avizat din proximitate. Iată: "La Paris, Tacu şi Jean Pârvulescu îmi spuneau că Marin Sorescu denigrează ţara acolo, pe urmă se întoarce în ţară şi trage limbi nu ştiu cui. Mi se pare că Fănel l-a zărit intrând în Templul masonic de la Paris, ca şi pe Crohmălniceanu" ... "Ce naiv am fost în cazul Mitea, se pare că are şi el o Rifcă în pat, ca şi alţii: Ioniţă, Pană etc. D-sa fiind verde, ca şi soţul lui Catrinel, după cum am dovedit-o cu o fotocopie primită de la binevoitori a unei poezii publicate într-o revistă legionară" ... "La Paris le-am spus celor de acolo versiunea cu jurnalul lui Miron Paraschivescu care şi l-a depus în braţele Monicăi Lovinescu, care l-a pasat ciuntit unei edituri din Berlin, care nici nu l-a publicat. Numai la ŤEuropa liberăť s-au citit câteva fragmente nesemnificative" ... "Deocamdată scroafa de Maria Banuş îl atacă violent pe Nr. 1 (pe Ceauşescu, n.n.) în volumul Oricine şi ceva, la pag. 71. E vorba de un pluton care stă la graniţă cu gloanţe gata să tragă (plutonul ar fi ruşii care ne-ar invada). O să-i trimit lui B. (probabil Cornel Burtică, n.n.) un exemplar ca să ştie ce fac editurile noastre la ora asta. Recent şi ŤTribuna Românieiť a publicat poezia unui ovrei din străinătate în acrostih: Ceauşescu - nasol. ŤEuropa liberăť a reluat rapid chestiunea" ş...ţ "Din păcate toate sesizările de la Burtică până la actualul secretar cu propaganda, Enache, nu sunt transmise, de frică. în loc să pună oameni de nădejde la Edituri pentru ca astfel de atacuri să nu mai fie posibile, ei ascund atentatele".

Cum sunt Petru Dumitriu, Marin Preda, Stancu, Jebeleanu, Breban, Deşliu, Petru Popescu şi mulţi alţi confraţi de condei ai "diaristului"? Desigur alcoolici, trădători, muieratici, şantajişti, jidăniţi, ahtiaţi de parale. Cum sunt colegele? Cutare poetă "a rămas la Londra ca prostituată", alta, "rea de muscă", venită "de prin Aiud", e asaltată în odaia de la Mogoşoaia de "cohorte de decavaţi".

Să admitem că cei trataţi astfel i-au fost lui Barbu în epocă, inamici, adversari literari, compunând cu toţii o "Societate de demenţi şi borfaşi", alt nume pentru Uniunea Scriitorilor. Dar amicii, dar aliaţii "Patronului", cum sunt văzuţi în jurnal? Dinu Săraru, de pildă, cum este văzut? Deoarece nouă ne este jenă să cităm, îl lăsăm pe Dinu Săraru să caute singur în Saeculum, la pag. 14, pentru a vedea cum vorbea despre el, în notele intime, marele său prieten din frumoasele vremuri de altădată.



Litere



Iar au scos o revistă studenţii Facultăţii de Litere din Bucureşti. A cîta? N-are importanţă! Studenţii nu sunt aceiaşi, studenţii sunt mereu alţii, iar aspiraţiile lor publicistice reprezintă o fericită constantă a vieţii universitare. Revista Elite rebelle (titlul, prezumţios, nu păcătuieşte prin modestie), aflată deocamdată la numărul 1, pare o compoziţie serioasă, inteligentă şi de bună calitate; ea îşi propune să fie lunară şi tematică.

Numărul 1 are în centru Obscenitatea (mai ales culturală). în ciuda temei de aparenţe provocatoare, găsim doar cîteva articole închinate noţiunii de bază; restul - ca la orice revistă de cultură - este format din cronici literare, plastice, ale filmului şi spectacolului, din cronici muzicale şi comentarii politice, puţină poezie şi un extrem de interesant interviu cu cineastul Cristi Puiu.

Două cadre didactice de la Facultatea de Litere, aflate în puncte opuse ale scării vîrstelor, profesorul Mihai Zamfir şi asistenta Luminiţa Marcu, au ţinut cu tot dinadinsul să arate că-şi iau în serios studenţii şi le-au oferit articole legate de "obscenitate". în ceea ce îi priveşte pe tinerii care încep acum o aventură de cursă lungă, ei se arată a fi condeie dezinhibate şi promiţătoare; Igor Mocanu, iniţiatorul publicaţiei, ca şi Ruxandra Ana, Mioara Angheluţă, Ana Chiriţoiu, Ilinca Şchiopu, Răzvan Mihai Năstase, Mihai Mandache, Cristian Cercel, împreună cu mulţi alţii, se află abia la început, dar le putem prevedea trasee frumoase. Cu condiţia să persevereze şi să nu coboare stacheta exigenţei intelectuale.



Intraţi? Intraţi!



Aşa a sunat, din 10 pînă-n 13 aprilie, o invitaţie. A Facultăţii de Litere din Universitatea Bucureşti către studenţii ŕ venir. Deja cu parfum de tradiţie, Zilele Porţilor Deschise au dus vestea-n tîrg că-n Edgar Quinet 14 e, vorba lui Lodge, meserie! A absolvenţilor de succes (prezenţi la întîlnirea de joia trecută), oameni cu Litere la bază, indiferent ce fac acum (şi ce nu fac! N.B. între ei, şi excelenţe ale catedrei...), a profesorilor de română din liceu, invitaţi la o masă rotundă şi - asta e ideea ,promoţiei" - a cît mai multor dintre elevii lor, care-au venit, deocamdată, în recunoaştere. Tot meserie, una frumoasă (vorba nou-lansatei reviste a facultăţii, poate chiar cea mai belă dintre bele), e şi scrisul, aşa că pe afiş a fost o întîlnire cu profesorii-scriitori (alţii ar spune scriitorii-profesori sau, deranjaţi, numai scriitori), Ioana Pârvulescu, Simona Popescu, Paul Cernat, Ion Manolescu, Ovidiu Verdeş. Presa, altă slăbiciune forte a filologilor, şi-a tăiat două părţi. Una marţi seară, cînd critica literară, restantă la emisiunea profesorului Eugen Negrici, a promovat Facultatea de Litere. Şi nu doar critica (prin profesorul Mihai Zamfir şi omul cu carte Dan C. Mihăilescu) ci, la fel de bine, capii trebii (decanul, Liviu Papadima, şi şefii de secţii mai noi şi atractive, Adela Rogojinaru - CSRP, Andrei Cornea - RISE), absolvenţii (din două părţi a lumii: afaceri - Gilda Lazăr, catedră - Cecilia Barbu) şi tineretul (Florin Iaru& studenţii). Alta joi la prînz, la întîlnirea cu redacţiile revistelor culturale: România Literară, Dilema Veche, Observator Cultural. Şi asta a fost, o acţiune de PR (că nu degeaba a pus osul la treabă PRIME România, asociaţia studenţilor de la Comunicare şi Relaţii Publice) reuşită, în stare să schimbe orice întrebare (vezi titlul) într-o exclamaţie de (plăcută) surpriză.



Top 2005



Un recent număr 2-3 din februarie-martie 2006, şi în alte privinţe interesant, din Contrafort de la Chişinău face o anchetă privind cărţile anului trecut la care răspund şapte scriitori din ţară şi cinci din Republica Moldova. Fiecare a pus în ordine, de la 1 la 10, volumele pe care

le-a considerat reprezentative, indiferent de genul literar ori dacă sînt noutăţi, respectiv reeditări. Pe podium s-au situat Anatomia unui faliment geopolitic: Republica Moldova (Polirom) de Vitalie Ciobanu, Intelectualul ca diversiune (Polirom) de Vasile Gârneţ şi în intimitatea secolului XIX (Humanitas) de Ioana Pârvulescu. în imediata apropiere, Istoria literaturii române contemporane (Maşina de scris) de Alex. Ştefănescu şi Cruciada copiilor (Cartea românească) de Florina Ilis. Un singur roman, aşadar, printre eseuri şi istorii. Cît despre poeţi, abia dacă au avut cîteva nominalizări.



Cronicar

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara