Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Ochiul magic de Cronicar

unu’ şi unu’

Pe 1 noiembrie, Uniunea Scriitorilor din România a lansat fresh-ul literar unu’ şi unu’ , în cel mai vechi club studenţesc cu activitate neîntreruptă din Europa, Club A (str. Blănari, nr. 14). Proiectul este, în fapt, un format special care include, pe lângă invitatul permanent (Ion Cucu, prezent cu o serie impresionantă de fotografii din filmofototeca personală, în mare parte realizată în cadrul întâlnirilor USR), un invitat pe ediţie (Dumitru Bădiţa, Gabriel Dimisianu, Horia Gârbea) şi un interviu cu public, o serie de rubrici: membru USR (momentul intrării în Uniune, importanţa evenimentului în viaţa invitatului şi rolul jucat de instituţie în traiectul literar al acestuia), revista revistelor literare (o trecere în revistă a noilor apariţii), calendarul evenimentelor săptămânii, povestea din fotografie (povestea fotografiilor ce parvin din arhiva personală a invitaţilor) şi un moment de publicitate (reclamă la cărţi). Proiecţiile video şi „poşta redacţiei” (răspunsurile live date cenacliştilor Recitiri de către Horia Gârbea în cadrul întâlnirii de pe 15 noiembrie) compun puzzle-ul literar coordonat de Cosmin Ciotloş şi un cristian. Pe 22 noiembrie, de la ora 19.30, Matei Vişniec va veni în Club A pentru o nouă întâlnire neconvenţională. Pe viitor, fresh-ul va include şi lansări de carte şi va lansa concursul de fotografie literară „Ion Cucu”.

Oraşul îngerilor

Iulia Dondorici scrie în OBSERVATORUL CULTURAL din 20 octombrie – 3 noiembrie despre cazul scriitoarei germane Christa Wolf, care şi-a publicat anul acesta, la Suhrkamp Verlag, ultimul său roman: Oraşul îngerilor (Stadt der Engel oder The Overcoat of dr. Freud). Ca întotdeauna cînd e vorba de un caz de popularitate excesivă, motivul principal este extraliterar: cele trei rapoarte înaintate organelor Stasi în timpul fostei RDG, în situaţia în care autoarea îşi exprimase public criticile faţă de regimul comunist est-german. Atacată de unii şi apărată de alţii (prin apărători numărîndu-se chiar Joachim Gauck, preşedintele instituţiei care a preluat integral arhivele fostei poliţii politice Stasi), Christa Wolf a devenit un caz celebru, iar notorietatea pe care i-a dat-o scandalul a ajutat-o să-şi vîndă cărţile. „După ce fusese, poate, cea mai populară – cunoscută în Vest – scriitoare est-germană, Christa Wolf a continuat să publice cu succes şi după 1989, rămînînd, pînă astăzi, una din scriitoarele ale cărei lecturi şi apariţii publice se desfăşoară cu casa închisă.” Cronicarul nu a citit încă romanul Oraşul îngerilor, dar se întreabă ce părere are Herta Müller spre Christa Wolf.

Clujul alege bine

Numărul din octombrie al revistei APOSTROF publică discursurile rostite în Aula Magna a Universităţii „Babeş- Bolyai” din Cluj, cu ocazia decernării titlului de doctor honoris causa doamnei Angela Merkel. Aflăm, cu acest prilej, că actualul cancelar al Germaniei se înscrie într-o serie strălucită din care fac parte, între alţii, cardinalul Joseph Ratzinger, patriarhul ecumenic al Costantinopolului Bartolomeu I, sau laureaţii Premiului Nobel , Richard Ernst, Gunter Blobel, Ahmed Zewail şi Jean Marie Lehn, sau istorici ai Evului Mediu ca Jacques Le Goff şi Harold Zimmermann, dar şi Paul Ricoeur ori personalităţi istorice precum regele Mihai. Să recunoaştem, universitatea clujană ştie să aleagă. Din acelaşi număr al revistei, cronicarul recomandă cu căldură paginile semnate de Nicolae Balotă sub titlul „În laboratorul minotaurului ideologic”.

„Familia“ la aniversară

Revista orădeană FAMILIA serbează în acest an 145 de ani de existenţă şi inaugurează, în numărul din septembrie 2010, un serial de felicitări primite de la prieteni. Luările de cuvînt din acest prim grupaj sînt adesea ataşante şi e de sperat că şi următoarele vor retrezi interesul publicului larg pentru această revistă sobră şi harnică. La rîndul său, Cronicarul îşi face datoria de-a omagia renumele Familiei în chiar rîndurile prezente, bucuros să semnaleze prin aceasta că decanele publicisticii culturale româneşti n-au uitat nici să-şi cultive, deseori cu o nobilă discreţie, tradiţia, dar nici să ţină pasul cu vremurile – dovadă stau grupajele de literatură proaspătă din fiecare număr, dar şi, de pildă, editorialul lui Traian Ştef despre vremurile neaşezate pe care le trăim, pe care autorul le explică prin sintagma „dezinvestirea politică”. Una peste alta, numărul 9 al revistei oferă o lectură plăcută, informată şi, bineînţeles, festivă.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara