Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Ochiul magic de Cronicar

Revista revistelor

Cititi neaparat în „Observator cultural” nr. 327 comentariul Libusei Vajdova depre diaspora universitară românească, „O faţă neglijată a exilului”. De pe lista de nume propusă de autoare ar trebui scoşi Cioran şi Negoiţescu, nici unul nefiind profesor, şi adăugaţi Mihai Spăriosu, Eliza Ghil şi Sanda Golopenţia, toţi din SUA. În acelaşi număr, „Madridul lui Goya”, „câteva sugestii pentru o călătorie pe urmele pictorului”, de Luminiţa Marcu. În 22 din 9-15 august, G.M. Tamas descrie cu luciditate şi fără prejudecăţi „Specificul relaţiilor româno-maghiare” într-un articol apărut iniţial în „Népszabadság”. Lipseşte din enumerarea relaţiilor aceea dintre statul maghiar şi minoritatea românească de pe teritoriul Ungariei. În acelaşi număr, Şerban Papacostea scrie despre „Destinul unui rege”, Mihai I, desigur.
Cititi numai daca v-ati inarmat cu rabdare în „Observator cultural” nr. 328 articolul lui Caius Dobrescu intitulat „Marele poet al erei postbelice”. Răbdarea e necesară spre a trece peste confuzia pe care autorul o face între un poet mare în general şi un poet reprezentativ la un moment dat şi pentru o anumită tendinţă. E cazul recent dispărutului Mircea Ivănescu. Răbdarea vă va fi pusă la încercare şi de „Dilema veche” nr.390, dacă veţi căuta (şi nu veţi găsi) semnăturile lui Dan.C.Mihăilescu (judecând după un articol precedent, eram convinşi că a fost în concediu!) şi Radu Cosaşu. Paradoxul face ca textele cele mai serioase să fie cele scrise cu umor (de exemplu acela al lui Andrei Manolescu intitulat „Cinci cucoane vesele”: „Am povestit de curând cum pe unii indivizi, deschiderea graniţelor i-a preschimbat din nişte măgăruşi provinciali într-un fel de scroafe globale”). Invers, adică, decât în „Caţavencii” şi restul revistelor de umor.
Nu cititi pana la capat rubrica „Cu ochii-n 3,14”, de obicei plină de haz, din acelaşi număr al revistei „Dilema veche”, fiindcă riscaţi să descoperiţi o mostră de haz macabru, semnată M.C.
Nu cititi deloc indiferent de număr, revista „Kamikaze”.


De unde ne culegem informaţiile

Din păcate, sunt din ce în ce mai puţine surse credibile, din care ne putem informa corect, nepărtinitor. Două televiziuni ce se vor televiziuni de ştiri, Realitatea şi Antena 3, sunt din ce în ce mai greu de urmărit, din pricina lipsei de obiectivitate cu care descriu viaţa politică de la noi. Totul apare răsturnat în relatarea lor: de la început, în orice situaţie, telespectatorul ştie ce va auzi, ceea ce, evident, este cumplit de enervant. Astfel, principala teză a acestor televiziuni s-ar enunţa cam aşa: tot ce se întâmplă în România este rău atâta vreme cât la guvernare se află PDL-ul. Ca să ne convingă de asta, redactorii de la cele două televiziuni forţează senini limitele logicii. Un exemplu: într-o ştire sau mai multe la rând, aceste televiziuni plâng (ipocrit) de mila diverselor categorii profesionale de români năpăstuiţi (profesori, pensionari, angajaţi în domeniul public etc., cărora guvernanţii le-au tăiat „fără milă” diverse drepturi băneşti) şi imediat trag concluzia că în România este de netrăit, s-a instalat iadul. Dar, în secvenţa următoare, uitând parcă aserţiunea dinainte, ne sunt prezentate imagini din staţiunile de pe litoral sau de la munte, unde românii care „stau să moară” dau năvală, o ţin tot într-un chef şi-o veselie şi declară veseli-tembeli ce sume astronomice cheltuiesc ei într-o zi sau într-o săptămână prin cârciumi şi cluburi. La fel, trecând la pagina externă, o altă contradicţie flagrantă: aceleaşi televiziuni anunţă, n-au încotro, că situaţia nu e deloc roză nici în alte părţi; nu doar Grecia are probleme, ci şi Statele Unite, Irlanda, Spania, Italia sau chiar Franţa, iar măsuri de austeritate sunt necesare şi se iau şi acolo, nu doar aici. Departe de noi gândul de a crede că guvernarea PDL este fără cusur. Critica puterii este totdeauna necesară: dar trebuie făcută cu onestitate profesională, nu cum o fac televiziunile în discuţie. Această permanentă deformare stridentă a situaţiei de fapt, acest ton isteric în care totul este pus într-o lumină negativă descalifică aceste televiziuni. Când interesele patronului sunt prea la vedere în politica editorială a unei instituţii media, atunci se alege praful de credibilitatea acesteia.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara