Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Ochiul magic de Cronicar

Revista revistelor pe foarte scurt

De citit neapărat articolele din 22 nr.37 despre reforma şcolii şi, nu în ultimul rând, interviul ministrului Daniel Funeriu; şi tot acolo, polemica dintre Ion Vianu şi Ştefan Racovitză pe tema unui muzeu al totalitarismului, în legătură cu care, dacă ne este îngăduită o părere fără argumente, care pot fi găsite într-un „Ochi magic” mai vechi, noi credem că dreptatea este de partea lui Ştefan Racovitză; articolul spiritual şi temeinic semnat de Caius Dobrescu în Observator cultural nr. 333 intitulat „Coarnele birocraţiei pe capul societăţii civile”; tot acolo, recenzia lui Paul Cernat la cartea lui Alexandru Matei, „Mormântul comunismului românesc”; în fine, în Dilema veche nr. 395, editorialul lui Andrei Pleşu, „Războiul nevăzut”, căruia nu i se poate reproşa decât că ţine cu orice chip să-l trateze cu delicateţe pe sociologul maoist Slavoj Žižek şi se mulţumeşte cu o ironie benignă pe seama revistei Critic/Atac, care găseşte de cuviinţă să-l publice pe sociologul cu pricina, nu altul decât acela care a lansat măreaţa idee cum că măreţia comunismului ar consta în măreţele iluzii pe care le-a insuflat milioanelor de oameni.
De citit numai cu spirit critic articolul lui Bedros Horasangian din acelaşi număr al „Obsevatorului”, din care n-am înţeles ce legătură există între „Principiile lui Băsescu şi muzica lui Enescu” (acesta fiindu-i titlul), în afară de faptul că publiciştii români au făcut o obsesie Băsescu şi simt o irepresibilă necesitate de a-i aduce numele în discuţie în orice ocazie; articolul din 22, acelaşi număr de la începutul lui septembrie, tradus de Cristina Spătărelu de pe pagina de blog a lui Ronald Young, un scoţian, specialist în dezvoltare instituţională şi navetist între Bucureşti şi Sofia, despre „cel mai evident efect” al lui 11 septembrie care ar fi ocazia, pe care serviciile secrete din lume, în pierdere de viteză după căderea comunismului, n-au ratat-o, de a se regrupa şi de a-şi spori bugetele (dacă asta se cheamă, vezi subtitltul, „privire din stânga”, începem să credem că stânga are orbul găinilor).


Bacovia 130
Nicolae Prelipceanu a primit Premiul Naţional „George Bacovia“

Sub genericul Toamnă bacoviană, în organizarea Filialei Bacău a USR (pre- şedinte Calistrat Costin), cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Judeţean, în perioada 9- 18 septembrie, în oraşul natal al lui George Bacovia au avut loc ample manifestări culturale prin care s-au marcat cei 130 de ani scurşi de la naşterea poetului. În cadrul acestui festival, actori ai teatrului municipal, dar şi elevi din şcolile băcăuane au susţinut recitaluri din poezia lui Bacovia. Scriitorii invitaţi au luat parte la întâlniri literare cu elevi şi profesori de la colegiile băcăuane. În faţa statuii poetului din centrul oraşului, poeţii participanţi la festival au citit din lirica lor şi au evocat personalitatea lui Bacovia. La Universitatea „George Bacovia” s-a desfăşurat un colocviu cu tema „Bacovia şi noi” care a cuprins numeroase intervenţii între care s-au remarcat cele datorate lui Dan Cristea, Theodor Codreanu, Emil Nicolae, Vasile Spiridon, Leo Butnaru. De asemenea, un juriu compus din Gabriel Chifu (preşedinte), Al. Dobrescu, Calistrat Costin, Dumitru Brăneanu, Arcadie Suceveanu a acordat premiile festivalului: Nicolae Prelipceanu – Premiul Naţional „George Bacovia”, Ovidiu Genaru – Premiul Opera Omnia, Constantin Călin – Premiul USR pentru îngrijirea operei bacoviene, Sergiu Adam – premiul revistei „Ateneu” pentru întreaga activitate. Programul acestei reuniuni culturale a mai cuprins lansări de carte, vernisajul unei expoziţii de artă contemporană, un recital susţinut de Filarmonica „Mihail Jora”, concursuri de eseuri şi poezie.


Răsfoind o revistă

În OBSERVATOR CULTURAL, nr 334, din 15-21 septembrie, Ovidiu Şimonca semnează editorialul intitulat „Steagul şi omul de lângă tine”, Bedros Horasangian ne aminteşte „lecţia 11 septembrie”, Oltea Şerban-Pârâu prezintă Congresul Eurpean al Culturii, desfăşurat la Wroclaw, iar un cristian oferă informaţii despre tabăra de creaţie pentru tineri scriitori de la Săvârşin. Ovidiu Pecican scrie despre „Regele Mihai între 1940 şi 1944”, Paul Cernat semnează o cronică la volumul lui Nicolae Mecu, G. Călinescu faţă cu totalitarismul, iar Adina Diniţoiu comentează cartea de versuri Fără titlu de Cosmin Perţa. Ioana Ieronim şi Ioana Paverman susţin rubrica de carte străină, Geo Şerban reaminteşte cine este Aurel Bauh, Adrian-Silvan Ionescu ne face cunoscut „un splendid album” apărut la Iaşi, cu fotografii din patrimoniul Muzeului de Istorie a Moldovei. Secţiunea Arte îi are titulari pe Cezar Gheorghe (Film), Iulia Popovici (cartea de teatru), Silvia Dumitrache (experiment teatral) şi Johanna Franz, Cristina Sârbu, Theodor E. Ulieriu-Rostas (care scriu despre muzică). În fine, Alina Purcaru consacră o pagină romanului american care a cucerit Europa, Libertate de Jonathan Franzen (autor căruia îi consacrăm şi noi un meridian în acest număr al R.l.). Am reprodus aproape în întregime sumarul „Observatorului Cultural”, ca un exemplu de revistă bine structurată, atentă la actualitate, cu o corectă ierarhizare a evenimentelor culturale.


O chestiune de morală

Voluminos şi deopotrivă consistent numărul 6 pe 2011 din revista CONTA, gazetă de „literatură, arte şi atitudini“, cum putem citi chiar pe coperta ei. Revista apare la Piatra-Neamţ sub egida Uniunii Scriitorilor din România, avînd ca director pe Adrian Alui Gheorghe şi redactor-şef pe Emil Nicolae (din redacţie mai fac parte Adrian G. Romila, Nicolae Sava şi Vasile Spiridon). Cele 298 (!) de pagini ale numărului conţin un interviu cu Ion Zubaşcu al lui Adrian Alui Gheorghe, pagini de corespondenţă între Gheorghe Grigurcu şi Aurel Dumitraşcu, precum şi articole critice sau eseuri semnate de Mircea A. Diaconu şi Iordan Datcu. În editorialul său, Adrian Alui Gheorghe, comentînd un adagiu al lui Constantin Rădulescu- Motru, spune un lucru de bun-simţ, care merită repetat ori de cîte ori se iveşte prilejul: „Produsul culturii e educaţia. Cultura o vezi pe stradă, în magazine, în curte, în scara blocului. Cultura română se reflectă în gropile din drum, în gunoaiele de pe stradă, în mizeria din parcuri, în flendurile de pe cîinii vagabonzi, în cerşetoria din intersecţii. Cultură română o vezi în sutele de crime zilnice, în atacurile banditeşti în plină zi, în agresivitatea şoferilor, în nerăbdarea oamenilor care nu au nici o înţelegere pentru semenii lor. Cultura e, astfel, o chestiune de morală.” Chiar la sute de crime săvîrşite zilnic românii nu au ajuns, dar celelalte constatări se impun prin evidenţa lor.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara