Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Ochiul magic de Cronicar

O lectură agreabilă

În zece ani, România a suferit o decimare, în sensul iniţial al cuvântului: adică, a pierdut aproximativ o zecime din populaţia sa. Sau, cum plastic se exprimă autorii documentarului din FLAC|RA, „România a pierdut o Lituanie”. Această depopulare a României are efecte considerabile şi nu dintre cele mai plăcute, căci locul ţării noastre pe continentul european „depinde şi de cifrele demografice”. Mărturisim că am văzut mai rar în ultima vreme revista „Flacăra”, cea care, în numărul 3 din luna martie, găzduieşte acest documentar. Dar constatăm cu plăcere că, pentru categoria sa, un fel de Paris Mach românesc, această publicaţie lunară reprezintă o propunere de lectură agreabilă: revista este elegantă grafic, bine scrisă, cu subiecte diverse şi cu puncte de vedere echilibrate, departe de superficialitatea şi chiar stupizenia cu care ne asaltează tabloidele.


Exerciţiu de reamintire

În ISTORIE ŞI CIVILIZAŢIE (nr. 29, februarie 2012), sub semnătura lui Ioan Scurtu, putem citi un articol despre falimentul Băncii Marmorosch, Blank & Co., care constituie un binevenit exerciţiu de reamintire: marea criză economică din secolul trecut a izbucnit în anul 1929 în Statele Unite ale Americii, iar de aici, deşi globaliazarea nu era în epocă un concept atît de prezent, de determinant ca astăzi, „s-a extins rapid în Europa afectând şi România”. Criza de atunci, nu e greu să observăm, seamănă cu cea de care avem parte astăzi, cel puţin prin locul de origine, prin exportarea ei pe vechiul continent şi prin efectul bulgărelui de zăpadă. Evocarea acelui moment îi dă prilejul istoricului Ioan Scurtu, pe de o parte, să fixeze cadrul politic (în aprilie 1931 se instalează un guvern de tehnocraţi, condus de N. Iorga şi având în componenţă şapte membri ai Academiei Române, omul forte al acestui cabinet este Constantin Argetoianu, căruia i se încredinţează Finanţele şi Internele) şi, pe de altă parte, să sublinieze apropierea mult prea mare a regelui Carol al II-lea de Aristide Blank, aflat în fruntea Băncii Marmorosch, Blank & Co. Regele s-a implicat în această afacere intervenind în favoarea prietenului său bancher şi reuşind să-l salveze; în schimb, banca n-a putut fi salvată: la 10 decembrie 1931, după o perioadă de 83 de ani când a jucat un rol major în dezvoltarea României, această bancă a fost nevoită să-şi închidă porţile. Citind despre ce s-a petrecut atunci înţelegem mai bine ce ni se întâmplă acum.


Diatriba anti-liberală

Diatriba împotriva liberalismului pe care Ilie Catrinoiu o desfăşoară în paginile CONVORBIRILOR LITERARE a ajuns la episodul al doilea („Liberalismul faţă în faţă cu istoria II”). Indiferent dacă autorul are sau nu dreptate, textul merită să fie citit din mai multe motive: 1) fiindcă e documentat, 2) fiindcă aduce un alt punct de vedere în comparaţie cu opinia curentă; 3) fiindcă rămîi cu impresia că nu toţi comentatorii sînt afiliaţi la idolatria proliberală care face ravagii astăzi; 4) fiindcă îţi creşte pofta să fii conservator într-o lume care se schimbă atît de repede încît doctrina liberală nu mai are obiect de referinţă. Pentru Ilie Catrinoiu, liberalismul e pură utopie, Raymond Aron ar fi un gînditor sofist care ar fi eşuat în aporii, iar Rousseau, un biet individualist fără orizont de gîndire. Nu e oare cu exagerare? Doar Tocqueville trece examenul, căci pare să fi nimerit o profeţie plauzibilă atunci cînd a spus că: „democraţia liberală sfîrşeşte în socialism”. Perspectivă care îl îngrozeşte pe autor, dar şi pe Cronicar. Dar poate că diavolul nu e aşa de roşu, mai ales că liberalii au şi ei argumentele lor.


Festivalul „One World“ revine la Bucureşti

Între 13 şi 18 martie a.c. se desfăşoară la Bucureşti cea de-a cincea ediţie a festivalului de film documentar dedicat drepturilor omului „One World Romania”, organizat de Asociaţia „One World Romania” şi Centrul Ceh Bucureşti. Această ediţie este dedicată memoriei lui Vaclav Havel, susţinător al festivalului, şi se constituie în jurul mişcărilor de protest care au zguduit o bună parte a lumii pe tot parcursul anului trecut, dar şi al altor teme urgente ale lumii contemporane, reflectate în denumirea secţiunilor: „Revoluţii online”, „Politică”, „Muncă şi răsplată”, „Minori şi bătrâni”, „Probleme de familie”, „Paşapoarte”, „Secţia Penală”, „Activişti şi indignaţi” şi „Albania special” (toate secţiunile sunt însoţite de motto-uri aparţinînd scriitorului şi politicianului Havel). Este remarcabilă şi în acest an, poate mai diversă ca oricând, provenienţa filmelor: de la Egipt şi Tunisia la Danemarca şi Germania, Polonia, Israel, Olanda, Iran, Rusia, Republica Cehă, Suedia, SUA, Peru, Estonia, Uganda şi, desigur, Albania. România este prezentă cu două filme la festival: Şcoala noastră, realizat de Mona Nicoară şi Miruna Coca-Cozma, şi Cold Waves: Război pe calea undelor, regizat de Alexandru Solomon, directorul festivalului. Un adevărat eveniment în lumea culturală bucureşteană.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara