Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Ochiul magic de Cronicar

O lansare neobişnuită

Recent, în Sala Oglinzilor de la Uniunea Scriitorilor, a avut loc o neobiş nuită lansare de carte: în centrul atenţiei s-a aflat volumul cu un titlu care şochează, Morţii mă-tii, romanul de debut semnat de un cristian. Moderatorul acestei reuniuni a fost criticul literar Cosmin Ciotloş. Despre calităţile de prozator ale celui care şi-a luat pseudonimul un cristian, dar şi despre însuşirile sale umane au ţinut să vorbească Nora Iuga, Angela Marinescu, Radu Aldulescu, Daniel Bănulescu, Gabriel Chifu şi Ioan Es. Pop. Acest tânăr scriitor reprezintă un caz paradoxal dacă atâtea nume grele din literatura noastră de azi au dorit să-i fie alături la apariţia primei sale cărţi. În schimb, şi acest lucru a sărit în ochi, colegii săi de generaţie au strălucit prin absenţă. Faptul este cu atât mai greu de înţeles cu cât un cristian a iniţiat numeroase proiecte culturale dedicate tinerilor scriitori, iar în calitatea sa de editor a scos cărţile multor autori din generaţia sa. Pentru aceştia, solidaritatea să fie cumva o realitate cu totul străină?


Cum vine vorba

A apărut numărul 1 al revistei VORBA VINE, scoasă de studenţii Facultăţii de Litere din Bucureşti, sub coordonarea lui Cosmin Ciotloş. În comparaţie cu numărul pilot, acest nou număr este în creştere: mai bine structurat şi mai substanţial. Simpla parcurgere a sumarului ne demonstrează că aşa stau lucrurile. La pagina „Acceleratorul de articole”, citim două savuroase texte intitulate „Facultăţile cu iederă” şi „Le théâtre de la Huchette”. Alexandra Chiriţă scrie o cronică deloc conformistă la romanul „Cine a câştigat Războiul Mondial al Religiilor?” de Daniel Bănulescu. Andreea Teliban semnează un amplu grupaj de versuri: „părul se grăbeşte să-mi crească şi/ foarte încet încep să mor…” Sub titlul „O Arcă a bunei speranţe, de care avem astăzi atâta nevoie”, regizorul Mircea Corniş- teanu, directorul actual al Naţionalului craiovean, acordă un interviu în care îl evocă pe scriitorul Ion D. Sîrbu, şi el cândva locuitor al Craiovei şi secretar literar al aceluiaşi teatru. Proză publică Alexandru Farcaş, iar Ruxandra Dan este autoarea unui eseu intitulat „Despre Dante, Fibonacci şi alţi demoni” . Sub genericul Vizual 2000+, o pagină conţine cronici de film, teatru şi operă. În fine, în revista studenţilor bucureşteni, este pusă în discuţie o temă de ultimă oră: Picturalitatea limbajului SMS.


Preoţii colonelului Arsenescu

Revista MEMORIA este cu fiecare număr un memento tragic al dezastrului comunist din România. Mărturiile se adună într-un rechizitoriu grăitor, chiar şi în lipsa unor sentinţe juridice în privinţa miilor de persoane care au fost răspunzătoare de această plagă ideologică. Din numărul 2-3 pe 2011 articolele care au atras atenţia Cronicarului sunt cele ale lui Cicerone Ioniţoiu, Repere de demnitate sub regimul comunist, Ion Pangrate, Cum am scăpat din iad, Corneliu Zeană, Exmatricularea, Traian Popescu, Generaţia 1948. Numărul este ilustrat cu desene ale pictorului Radu Bercea, născut la Cuciurul Mare, Cernăuţi, Bucovina (azi în Ucraina), care a fost condamnat politic între 1959-1964 pentru convingerile sale pro-occidentale. Impresionant este textul lui Radu Petrescu, Preoţii colonelului Arsenescu, unde aflăm de destinul a trei din cele aproape o sută de persoane care au făcut parte din grupul de rezistenţă din zona Rucăr- Bran-Dragoslavele-Stoeneşti-Cetăţeni- Cîmpulung. Este vorba de preotul Gheorghe Cotenescu, fost secretar particular al lui Nicolae Iorga, arestat la vîrsta de 63 de ani, de ieromonahul Pimen Bărbieru, stareţul mânăstirii Cetăţuia-Negru Vodă (23 de ani de puşcărie) şi preotul Iosif Muşatescu, vărul dramaturgului Tudor Muşatescu. Grupul de rezistenţă condus de Arsenescu nu a activat nici măcar un an, fiind anihilat în urma capturării tânărului ţărănist Traian Martinescu-Geagu, care, în urma torturilor, a deconspirat toată reţeaua, drept răsplată fiind împuşcat pe 4 februarie 1950 şi lăsat în marginea drumului dintre Câmpulung- Târgovişte, cu interdicţia de a fi înmormântat de localnici timp de două zile, ca să fie exemplu de soartă destinată unui bandit al poporului.


Un text aniversar de o tristă actualitate

„Cruzimea interesului, comună lumii, se mai înăspreşte aci prin lipsa de solidaritate naţională, prin nesocotirea tradiţiilor şi opiniei publice, prin îndrăzneala ce o dau pe de o parte coruptibilitatea administraţiei publice, pe de alta protecţia ori a pavilionului străin, ori a cine ştie cărei puternice Alianţe universale, şi printr-un manifest dispreţ brutal faţă cu ţăranul incult, umilit şi îndelung răbdător.” – Deşi pare un text scris azi-ieri, pentru cei care nu l-au recunoscut, amintim că este un fragment din 1907. Din primăvară până-n toamnă, al lui I.L. Caragiale, omagiat în acest an pe diferite fronturi. Unul dintre aceste fronturi este siteul Critic Atac, care a deschis un dosar pe tema 1907, la 105 ani după revoltele ţărăneşti care au zguduit în anul respectiv Regatul Român. Dosarul mai anunţă, alături de cunoscutul text al dramaturgului, reluarea unui text al lui Radu Rosetti, o analiză a evenimentelor din acel an, semnată de istoricul Alexandru Mamina, şi o recitire, semnată de Costi Rogozanu, a trilogiei romaneşti a lui Cezar Petrescu privind anul 1907. Ar fi de dorit să mai citim, în cadrul acestui dosar sau în continuarea lui, şi texte despre situaţia actuală a populaţiei rurale, aşa cum arată ea astăzi, împărţită între subzistenţă şi migraţie. Până atunci, însă, recomandă m recitirea textului caragialian, măcar şi pentru dubla aniversare – a răscoalei şi a scriitorului – pe care o marchează acest an.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara