Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Ochiul magic de Cronicar

La aniversară

În numărul 354 (din 16-22 februarie) al OBSERVATORULUI CULTURAL este publicat un eseu ce nu trebuie ratat: „Tragedie ungară, farsă europeană”, semnat de unul dintre cei mai cunoscuţi intelectuali est-europeni, disidentul şi filosoful G. M. Tamás. Citind textul, cronicarul mărturiseşte că a înţeles de ce realitatea politică, economică şi socială din ţara vecină e pusă sub semnul tragediei, dar nu a fost la fel de lămurit de ce vorbeşte autorul despre o „farsă europeană”. Dincolo de aceasta, articolul este neapărat de citit pentru analiza pătrunzătoare a stării actuale a societăţii maghiare, similară până la un punct (şi pilduitoare oricum!) cu cea de la noi şi din toate statele care au traversat experienţa comunistă. Parcurgând sumarul în întregime interesant al acestui număr, Cronicarul îşi aminteşte că, în 29 februarie, săptămânalul bucureştean împlineşte 12 ani de la înfiinţare. 12 ani rodnici, în care această publicaţie s-a impus ca unul dintre brandurile culturale cele mai puternice şi, în fond, ca o instituţie de cultură importantă, vie, atentă nu numai la fenomenul literar, dar şi la cel larg artistic ori la ce este nou în mişcarea de idei. Urăm Observatorului cultural „La mulţi ani”, tot aşa de buni precum cei scurşi pînă acum!


Rumäniendeutsche Literatur

Numărul din ianuarie 2012 al revistei VATRA (Târgu Mureş) dedică un consistent medalion critic scriitorilor de limbă germană din România. Deşi accentul cade pe membrii Grupului de Acţiune Banat şi pe influenţa pe care au exercitat-o asupra generaţiei optzeciste (grupul a fost format în 1972 de studenţii timişoreni de la Filologie: Richard Wagner, William Totok, Gerhard Ortinau, Johann Lippet, Ernest Wichner şi Werner Kremm), grupajul nu se mărgineşte la ei, ci trece la Franz Hodjak sau Bernd Kolf, apoi la Eginald Schlattner şi Herta Müller, pentru a sfîrşi cu scritorii români care, din motive de statut cultural, au ales astăzi să scrie în limba lui Schiller: Cătălin Dorian Florescu, Aglaja Veteranyi sau Carmen-Francesca Banciu. Cum cei de la Aktionsgruppe Banat au fost o generaţie sacrificată din cauza zelului cu care Securitatea le-a imputat în mod absurd apartenenţa la o minoritate care, germană fiind, le-ar fi insuflat simpatii naziste, afirmarea lor s-a făcut tardiv şi cu precădere în Germania. Şi chiar dacă Wagner, Müller sau Schlattner sunt talente a căror notorietate s-a împlinit în afara României, ceva din ei rămîne rumäniendeutsch. Felicitări Biancăi Bican, care a întocmit medalionul critic, cât şi lui Gheorghe Perian, care a lansat invitaţia privitoare la alcătuirea lui.


Semnal

Ne-a sosit la redacţie primul număr din acest an al revistei STEAUA. Nu ne propunem aici, neapărat, să facem o recenzie a publicaţiei literare clujene, ne mulţumim să-i semnalăm apariţia şi să remarcăm că, avantajată de o ţinută grafică elegantă, Steaua conţine multe texte interesante. Din sumarul său ne-a atras atenţia Dosarul Lewis Carroll realizat de tineri universitari din ţară: este un exerciţiu de re-lectură binevenit într-o literatură ca a noastră preocupată excesiv de ea însăşi şi de aceea predispusă la marginalitate. Am reţinut editorialul intitulat „Autismul literar” sub semnătura lui Adrian Popescu – un articol de atitudine în care redactorul-şef al Stelei pledează cu echilibru pentru Uniunea Scriitorilor, o asociaţie care reprezintă interesele majorităţii autorilor români de astăzi şi o instituţie cu o prezenţă deosebită, prin proiectele sale, în spaţiul cultural naţional. Rubricile de comentarii critice la apariţii editoriale recente sunt asigurate de Irina Petraş, Andrei Simuţ, Victor Cubleşan, Alex Goldiş, Ovidiu Pecican, Oana Presecan, Constantin Cubleşan, Ştefan Baghiu şi Călina Bora. Ne-a surprins tonul total lipsit de precauţ ii critice din cronica pe care Victor Cubleşan o consacră romanului Ploile amare al scriitorului clujean Alexandru Vlad: „cel mai bun roman al anului 2011 în literatura noastră şi probabil unul dintre cele mai bune din ultimele două decenii” şi „o prezenţă uluitoare în peisajul romanesc autohton contemporan”. De atâtea ori am întâlnit calificativele acestea referitoare la diverse romane româneşti încât suntem puşi într-o situaţie extrem de delicată: pe cine să credem? – prea multe cărţi au primit aceste note maxime în acelaşi timp!


Zece scriitori pentru Academie

Cum Secţia de Literatură şi Filologie a Academiei Române blochează cu cerbicie primirea de noi membri în rîndurile ei, ancheta găzduită de revista CONTEMPORANUL (februarie 2012) este, în principiu, demnă de luat în seamă. Listele de propuneri publicate pe trei pagini ale revistei dau posibilitatea redacţiei ca în final să facă un clasament cu cei mai îndreptăţiţi scriitori români de a intra sub cupola Academiei. Cronicarul redă primele 10 locuri din cele 134 câte rezultă din însumarea rezultatelor: Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, Eugen Negrici, Mircea Martin, Ion Pop, Ileana Mălăncioiu, Nicolae Balotă, Livius Ciocârlie, Gheorghe Grigurcu şi Paul Goma.
Dar ce dăunează anchetei este că intenţia ei nobilă cade în derizoriu din cauza caracterului de referendum. Elita celor care chiar merită să fie academicieni e înecată de pletora „egalitaristă”, de-a dreptul haotică, atât a anonimilor propuşi spre „academizare”, cât şi a anonimilor care îi propun. Cîteva exemple: ce legătură este între Ion Taloş sau Vasile Tărîţanu şi Academie? Şi nu trebuia ca Aura Christi, redactor-şef al revistei, să se şteargă cu mâna ei de pe listă? Ca să nu mai vorbim despre ignoranţa unora care propun candidatura unor membri deja aleşi în Academie! Cronicarul aminteş te că în fiecare an USR trimite Academiei o listă cu propuneri nominale. Nu ne îndoim că şi de această dată Eugen Simion, preşedintele secţiei, nu va ţine cont de ea.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara