Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Ochiul Magic de Cronicar


Agenda evenimentelor culturale

La Călimăneşti şi Alba Iulia s-a desfăşurat Colocviul romanului românesc. În dezbaterile din prima zi, de la Hotelul Căciulata, aflat pe malul Oltului, lângă Mânăstirea Cozia, au avut intervenţii interesante (poate locul i-a inspirat) Dan Stanca, Horia Gârbea, Radu Aldulescu, Petru Cimpoeşu, D.R. Popescu, un cristian, Varujan Vosganian şi Nicolae Breban. A doua zi, de data aceasta la universitatea din Cetatea Alba-Iulia (impresionant renovată), au formulat răspunsuri convingătoare la întrebarea Colocviului, Cum se scrie un roman?, Gabriel Chifu, Marta Petreu, Nichita Danilov, Radu Pavel Gheo, Radu Mareş, Alexandru Vlad. Ambele sesisiuni de comunicări au fost moderate de Nicolae Manolescu. Un juriu alcătuit din Nicolae Manolescu, Gabriel Dimisianu, Irina Petraş, Alex Goldiş şi Cosmin Ciotloş a acordat premiiile Colocviului: Premiul de debut în roman – un cristian (pentru volumul Morţii mă-tii), Premiul pentru exegeza romanului – Gabriela Gheorghişor (pentru volumul Mircea Horia Simionescu. Dezvrăjirea şi fetişizarea literaturii), Premiul pentru cea mai bună intervenţie în colocviu – Marta Petreu, Premiul pentru întreaga operă - D. R. Popescu. (În numărul viitor al revistei vom reveni pe larg asupra acestui eveniment.)
Tot la universitatea din Alba Iulia s-a derulat o secvenţă dintr-un alt proiect iniţiat de Filiala locală a USR: Vârstele poeziei, în cadrul căruia, dea lungul anului, şase poeţi sunt invitaţi să susţină ample recitaluri de poezie, prezentaţi fiecare de un critic literar. Până acum au citit din versurile lor, Emil Brumaru, însoţit de criticul Bogdan Creţu, Ioan Moldovan şi Mircea Petean, amândoi prezentaţi de Aurel Pantea. De data aceasta, recitalul de poezie l-a avut ca protagonist pe Gabriel Chifu care s-a bucurat de o postfaţă critică a lui Nicolae Manolescu.
Să menţionăm şi numele gazdelor fără de care aceste manifestări culturale nu ar fi putut avea loc: la Călimăneşti – scriitorul Petre Tănăsoaica şi Ilie Amuzan, primarul oraşului; iar la Alba Iulia – scriitorii Aurel Pantea, Mircea Stâncel, Cornel Nistea şi Ion Dumitrel, Preşedintele Consiliului Judeţean.


O sugestie pentru aleşii locali

Începe campania electorală pentru alegerile locale. Avem un noian de promisiuni sforăitoare şi de populisme ieftine. Prin Bucureşti, se deschid în pripă şantiere şi se asfaltează leneş străzi care aşteaptă de ani şi ani să iasă din starea lor de uliţe amorţite, săteşti, medievale, fără asfalt, fără canalizare… În rest, risipă de floricele şi spectacole pe gratis. Jocuri de culise şi glisări ameţitoare pe scena politică ale unor personaje mediocre care, lipsite de convingeri ideologice proprii, nu sunt mânate în luptă decât de interesul personal şi de lipsa de caracter. Dacă acum, de dragul voturilor, tot se face într-o lună ce nu s-a făcut în ani de zile, semnalăm şi noi ceva primarului Bucureştiului sau primarului Sectorului 6: există undeva, pe strada Valea Cascadelor, pe dreapta când ieşi cu maşina din Bucureşti, două aşa-zise blocuri de locuit. Ele arată monstruos, te iau de ochi prin hidoşenie, murdare, negre, o imagine vie a unei vieţi fără orizont, disperate. Suntem convinşi că atâţia străini care au ghinionul să treacă pe acolo părăsesc înspăimântaţi această capitală europeană. E greu cuiva să creadă că e posibil să întâlneşti aşa ceva într-o ţară civilizată din anul 2012. Primarul sectorului respectiv, ca şi primarul general chiar nu văd cum arată aceste sinistre imobile şi, dacă le văd, nu-şi dau ei seama cât de mult strică prezenţa lor imaginea Bucureştiului, şi dacă le văd şi-şi dau seama, de ce nu fac un lucru simplu, de ce nu le aplică un strat de vopsea, ca să le curăţe, să le igienizeze cât de cât? Ar fi un demers mult mai ieftin decât o pomană electorală modestă, cu mici şi bere. Şi ne-ar scăpa de ruşine.


Miza intelectuală a epocii

Numărul 3 din revista CRONICA (redactor-şef: Valeriu Stanciu, secretar general de redacţie: Mariana Stanciu) a atras atenţia Cronicarului prin recenzia semnată de Bogdan Mihai Mandache la o carte apărută recent în Franţa: La belle mort de l’athéisme moderne (Frumoasa moarte a ateismeului modern) semnată de Philippe Nemo, un filosof cunoscut în Franţa prin comentariile sale lucide în marginea vieţii politice şi culturale contemporane. E de ajuns să amintim de volumul La régression intellectuelle de la France (Regresul intelectual al Franţei, 2011), sau de La France aveuglée par le socialisme (Franţa orbită de socialism, 2011). După Philippe Nemo, ateismul nu e o invenţie a modernităţii, prezenţa sa depistîndu-se chiar în filosofia antică, dar acolo ca teză intelectuală susţinută în dezbaterea de idei. Ulterior expansiunea ateismului s-a făcut sub diverse curente: pozitivism, scientism, liber-cugetători, neopăgînism sau felurite milenarisme laicizante. Azi, autorul francez consideră că rezerva de conotaţii ale ateismului s-a epuizat, criza actuală a spiritului european coincizînd cu renaşterea unei religii pe care autorii Constituţiei europene au evitat s-o pomenească la capitolul rădăcini spirituale. Bogdan Mihai Mandache conchide: „Pentru Philippe Nemo, ateismul şi nihilismul s-au născut dintr-o neînţelegere: închiderea dogmatică a mesajului creştin în el însuşi, strînsa legătură între Biserică şi unele puteri politice, respingerea ştiinţei şi libertăţilor moderne. Odată înlăturate aceste piedici, creştinismul poate redeveni marea miză intelectuală a epocii noastre.” Ţinînd seama de deşertul actual al spiritului, tonul are o tentă prea optimistă, dar speranţa nu moare niciodată.


Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara