Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Ochiul magic de Cronicar

O nouă emisiune tv

Am văzut de curând la TVR o emisiune care ne-a plăcut: Mistere şi conspiraţii, moderată de Florin Iaru. Subiectul - reconstituirea ultimei zile din viaţa lui Marin Preda. De la circumstanţele morţii scriitorului, realizatorul şi invitaţii săi au lărgit cercul, firesc, evocând personalitatea atât de marcantă a prozatorului şi reuşind să contureze o întreagă epocă literară foarte complicată, mai ales dacă e pusă în context politic. Tonul echilibrat al realizatorului, documentarea lui temeinică, dialogul bine strunit cu invitaţi de marcă, ei înşişi scriitori iniţiaţi în tainele şi hăţişurile acelei perioade istorice şi literare (Ioana Diaconescu, Ileana Mălăncioiu, Eugen Simion, Sorin Preda), filmele illustrative folosite, de arhivă sau făcute acum, special, toate acestea au contrbuit la reuşită. Dar cel mai semnificativ, această emisiune am privit-o în vreme ce pe celelalte canale, comerciale, eram bombardaţi cu producţii tv din lumea actuală, aplatizată, stupidă, cu aşa-zise „vedete din showbiz”, care ne exasperează, ne macină mintea şi spiritul. Ei bine, diferenţa era izbitoare: protagoniştii din Mistere şi conspiraţii erau oameni profunzi, care ştiau ce spun şi dezbăteau teme grave, oameni normali din lumea normală, lumea aceea veche, ştiută, lumea aceea adevărată, tridimensională a cărei nostalgie puternică deja o avem. Bravo, Florin Iaru.


Steaua se citeşte din nou pe hârtie

Salutăm apariţia pe piaţă – cu două numere duble foarte elegante şi substanţiale – a revistei STEAUA, publicaţie a cărei tipărire a fost mult întârziată de cunoscutele dificultăţi financiare prin care trece editorul revistei, USR. E o melodie monotonă şi deprimantă aceasta pe care suntem siliţi s-o tot repetăm când vorbim de Uniunea Scriitorilor, şi anume lipsa banilor ce împiedică funcţionarea sa normală, dar n-avem încotro. Să amintim că reapariţia de azi a revistei Steaua, ca şi a celeilalte reviste de tradiţie şi de valoare, Viaţa Românească, a fost decisă printr-o recentă hotărâre a Comitetului Director într-o reuniune desfăşurată în luna martie, la Timişoara: în pofida sărăciei, Comitetul Director a ţinut să-şi e x p r i m e astfel solidaritatea cu a c e s t e publicaţii ale sale şi să-şi afirme o anumită convingere – sau ne salvăm toţi, sau pierim toţi. Ca o invitaţie la lectura întregului, din sumarul foarte ofertant, cu semnături bune, clujene dar şi din întreaga ţară, reţinem aici grupajele: Declic creator (ancheta revistei) şi Echinox 45 (din nr. 1-2) şi Dispariţia cronicii literare?, ancheta din celălalt număr, 3-4. De asemenea, am remarcat, în ambele numere, rubricile consistente de cronică literară şi prezenţa număr de număr în paginile Stelei a criticului Ion Pop.


Din sumar, tot sumarul

Cum observam, un câştig este şi reapariţia revistei VIAŢA ROMÂNEASC|. În numărul 1-2 sunt multe lucruri de citit. Editorialul lui Nicolae Prelipceanu intitulat Cerşetorul de reviste, poemul lui Mircea Bârsilă, apoi Camil Petrescu – inedit, pagini de corespondenţă, evocările despre Nicolae Breban la 80 de ani semnate de Ioan Groşan şi Florin Sicoipe, eseurile lui Andrei Codrescu şi Sebastian Reichmann, pagina de istorie literară a lui Florin Manolescu, şi cea de geografie literară scrisă de Cornel Ungureanu, de asemenea Cărţile paralele , binevenitul exerciţiu de literatură comparată practicat de Elisabeta L ă s c o n i , eseul lui Virgil Nemoianu despre alternative şi variante ale iluminismului modernizat, dialogul lui Marin Drăghici cu colegul său de redacţie, prozatorul Florin Toma. Ei, dar să ne oprim aici din răsfoirea revistei, altfel vom ajunge să cităm întreg sumarul.


O revistă din provincie neprovincială

La Piatra Neamţ, cu sprijinul Consilului Judeţean şi sub egida Uniunii Scriitorilor, apare ANTITEZE, revistă de literatură şi artă, condusă de criticul literar Cristian Livescu. Am văzut numărul 1 din acest an şi constatăm că revista merită toată atenţia: alternează cu măsură interesul arătat literaturii din zonă cu privirea îndreptată spre ceea ce se întâmplă în literatura naţională şi chiar în orizonturi mai largi. De pildă, sub genericul Repere intelectuale, revista publică un interviu cu Emmanuel Jacquart (realizat de Mihaela Bogorin Pimbert), dar şi un eseu al acestuia despre Samuel Beckett, intitulat Mistic, sceptic, ludic, o formulă potrivită să-l rezume pe Beckett. Am citit şi poemele publicate de Liviu Georgescu, rubricile Mic dicţionar de argou şi Din viaţa Societăţii Scriitorilor din Neamţ, paginile de traducere (Omul egiptean şi poezia lui de dragoste), ca şi e v o c ă r i l e semnate de Cristian Livescu despre Monica Lovinescu, Cristina Panaite despre Eminescu bibliotecar, Camelia Daniela Suruianu despre Paul Sterian.


Un volum (şi) pentru mai târziu

Din numărul 4 al revistei LUCEAF|RUL DE DIMINEAŢ| semnalăm dezbaterea Cartea lunii, dedicată unuia dintre volumele de poezie importante apărute la noi în ultima vreme: e vorba despre volumul Ţeasta de Eugen Suciu, tipărit de Editura Tracus Arte, 2013. Despre carte exprimă puncte de vedere Ioan Buduca, Ioan Groşan, Horia Gârbea şi Răzvan Voncu, din textul căruia reproducem finalul: „Ţeasta este, în această ordine de idei, o apariţie singulară şi pentru că, într-o literatură contemporană mustind de cărţi pe care, oricât ar fi de inteligente, nu le parcurgi decât o singură dată, aceasta te face să te întorci iar şi iar la poezia din paginile sale, pentru o nouă lectură. Cu alte cuvinte, este un volum (şi) pentru mai târziu. Din acelaşi număr al revistei am mai remarcat cronica literară foarte bine scrisă a lui Dan Cristea intitulată Un roman mistic, profund şi original şi ancheta pe o temă de actualitate –Scriitorii şi stresul.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara