Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Ochiul magic de Cronicar

Declaraţia ministrului

În revista 22 (nr. 16, 22-28 aprilie), Kelemen Hunor, ministrul Culturii, îi acordă un amplu interviu lui Armand Goşu. Iată ce gândeşte ministrul despre domeniul care ne priveşte: „Pentru revistele culturale noi am pregătit o hotărâre de guvern, tot de la fondul de rezervă, şi i-am dat-o premierului. Probabil că săptămâna aceasta – dacă există la fondul de rezervă nişte bani, propunerea mea era pentru 2 milioane de lei, vor fi daţi nişte bani revistelor culturale, aşa cum a fost în 2011-2012. Am simţit o deschidere din partea premierului şi sper că găsim o soluţie pentru revistele culturale. Să apelezi la fondul de rezervă e o soluţie de avarie. În bugetul Ministerului Culturii trebuie să avem sumele necesare pentru proiectele cele mai importante. Acum trebuie să gândim pe termen lung. Trebuie să vedem care sunt necesităţile instituţiilor subordonate Ministerului Culturii, care sunt necesităţile în infrastructura culturală, trebuie să pregătim proiecte multianuale pentru această infrastructură mult lăsată la voia Domnului.” Declaraţia lui Kelemen Hunor ne dă speranţe: câtă nevoie avem ca la conducerea ministerelor, a instituţiilor publice din această ţară să se afle oameni care sunt capabili de planuri coerente, pe termen lung şi care înţeleg domeniul ce le-a fost dat în răspundere. Îl înţeleg şi vor să-l ajute, iar nu să-l pună la pământ, aşa cum am avut de curând un caz, chiar aici, la cârma Ministerului Culturii!


Torţionarul vindea ţigări

Din acelaşi număr al revistei, recomandăm (aşa cum facem frecvent cu textele din seria Perspective - Chipurile răului) articolul în care Dumitru Lăcătuşu ni-l readuce în atenţie pe unul dintre personajele malefice ale anilor de început ai comunismului românesc: Eugen Alimănescu. Acesta a condus execuţiile deţinuţilor politici din anii 1949-1950. E vorba despre acei deţinuţi care făcuseră parte din mişcările de rezistenţă din Dobrogea, ca şi din cele conduse de colonelul Ion Uţă şi de maiorul Nicolae Dabija. Din documentarul publicat în revista 22, aflăm reperele biografice ale celui în cauză (repere interesante în sine, pline de zone întunecate şi controversate), dar şi sfârşitul carierei sale. Ca atâţia alţii, după mărire, şi Eugen Alimănescu a cunoscut dizgraţia, decăderea: dat afară din miliţie, exclus din partid, ajuns după gratii, îl regă- sim în anul 1954, domiciliind undeva în Bucureşti, obscur gestionar la o tutungerie.


Din sumar

În revista ARGEŞ (nr. 4, aprilie), lăudabil, poetul Mircea Bârsilă scrie despre recentul volum antologic semnat de unul dintre colegii săi de generaţie, Marian Drăghici, a cărui carte a fost elogiată şi de revista noastră prin textele semnate, în lunile din urmă, de Gheorghe Grigurcu, Gabriela Gheorghişor şi Gabriel Chifu. Concluzia analizei lui Mircea Bârsilă din Argeş este una fără echivoc: „Lectura antologiei lumină, încet îi trezeşte cititorului (onest) sentimentul că autorul este un mare poet.” Din acelaşi număr al revistei, am remarcat rubrica lui Dumitru Augustin Doman, Cititorul de roman, ca şi intervenţia lui Liviu Ioan Stoiciu pe subiectul atât de îngrijorător pentru noi toţi, soarta revistelor de cultură: poetul face o binevenită paralelă între situaţia de acum şi cea din anul 1992, alt vârf al crizei acestor atât de periclitate instituţii de cultură care sunt revistele de tradiţie ale ţării.


Oameni palimpsest

Am urmărit, la TVR, dialogul purtat de Eugenia Vodă, în emisiunea Profesioniştii, cu colegul nostru de redacţie Sorin Lavric. Ne-a făcut plăcere să descoperim că, dincolo de ştiutul comun, dincolo de înfăţişarea sa de zi cu zi, egală cu decenţa, discreţia şi echilibrul, colegul nostru de redacţie are atâtea şi atâtea straturi de profunzime, nu totdeauna bănuite. Discuţia a fost plină de miez şi, cum spuneam, a avut darul să pună în lumină dimensiuni noi ale acestui eseist care, ca orice om palimpsest, are totdeauna ceva surprinzător şi revelator de arătat.


Criticii literari au de lucru

Am primit, în ultima vreme, mai multe cărţi valoroase pe care ţinem să le semnalăm şi aici. Unele dintre ele au avut deja meritata receptare în paginile revistei, altele, desigur, urmează să devină subiectul lecturilor critice. Aşadar: Ţeasta, volumul de versuri semnat de Eugen Suciu, Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2013; Înţelepciunea arabă. De la preislam la hispano-arabi , de Grete Tartler (ediţia a III-a, revăzută şi adăugită, Editura Polirom, 2014); Viaţa din viaţa mea, un alt volum de poezie, semnat de Mircea Bârsilă, Cartea Românească, 2014; Beniamin, un nou roman de Eugen Uricaru, publicat tot la Cartea Românească, 2014; Portrete şi evocări de Marius Sala, Editura David Press Print, Timişoara, 2013; în fine, Urme în veşnicie. Daniel-Ilie Turcea, volum biografic, ediţie îngrijită de Pr. Sever Negrescu, Editura Doxologia, Iaşi, 2013. Criticii literari au de lucru.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara