Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Ochiul Magic:
Ochiul magic de Cronicar

Comunicat

USR se războieşte de o bună bucată de vreme cu un pretins poet, fost preşedinte al Filialei de Poezie Bucureşti, exclus recent printr-o hotărîre a Consiliului din rândurile membrilor USR, care şi-a acţionat în justiţie organizaţia de breaslă, după ce a iniţiat un grup de reformă a ei. Numele lui, binecunoscut cititorilor noştri, fiindcă am mai scris despre el, este Dan Mircea Cipariu. Faptul că Dan Mircea Cipariu doreşte reformarea USR nu este, în sine, reprobabil. Mijloacele însă la care recurge sunt reprobabile, unele dintre ele căzând sub incidenţa legii penale. USR îl va acţiona, la rândul ei, pe Dan Mircea Cipariu în justiţie. Să luăm lucrurile în ordine. Grupul de reformişti comunicat de fostul nostru coleg în publicaţia sa on-line, agenţiadecarte.ro, conţine mai multe nume de scriitori care nu au cunoştinţă de apartenenţa lor la grup şi care n-au semnat apelul la reformă făcut public anul trecut. Avem dezminţirile scrise ale unora dintre ei. Dan Mircea Cipariu s-a folosit de acest prim fals în două acţiuni în justiţie contra USR, ca să le confere aspectul de legitimitate. Într-un rând, el a fost intervenient într-un proces prin care era contestat Statutul la conceperea căruia contribuise Dan Mircea Cipariu însuşi, ca membru al comisiei însărcinate de Consiliul de conducere al USR, pe care l-a prezentat el însuşi Consiliului şi pe care l-a votat ca membru al acestuia, mai mult, pe temeiul căruia a candidat în alegerile pentru peşedinţia Filialei de Poezie Bucureşti şi a şi fost ales, ca şi la preşedinţia USR, pe care a pierdut-o glorios cu un vot din cinci exprimate. Nemulţumit de rezultat, Dan Mircea Cipariu s-a adresat după un timp justiţiei solicitând invalidarea Statutului. Procesul se află pe rol. Pe un fals grosolan se bazează un al doilea proces prin care Dan Mircea Cipariu solicită o ordonanţă preşedinţială de invalidare a mandatului preşedintelui actualmente în funcţie al USR: în solicitarea adresată justiţiei este invocat faptul că acesta din urmă ar fi fost ales nestatutar de un „organ inferior”, Consiliul USR, şi nu de Adunarea Generală. Nimeni însă nu ştie mai bine decât Dan Mircea Cipariu că lucrurile nu stau aşa: a participat, ca şi contracandidatul său finalmente ales preşedinte, la toate adunările generale din cele 20 Filiale ale USR din ţară care şi-au exprimat votul. În plus, Dan Mircea Cipariu semnează plângerea cu un titlu care i-a fost retras, şi anume acela de preşedinte al Filialei de Poezie Bucureşti. Un al treilea fals îl constituie o scrisoare trimisă chipurile site-ului agen- ţiadecarte.ro de un aşa-zis colaborator al României literare, care nu există în realitate. E vorba de un pseudonim redacţional de acum câţiva ani. Scrisoarea este invocată, fără nici un scrupul, într-un document oficial adresat ministrului Culturii. Dan Mircea Cipariu l-a determinat şi pe unul dintre semnatarii apelului de reformă, membru al USR, exclus şi el din USR, să dea în judecată Uniunea cu exact aceleaşi argumente false. Individul cu pricina solicită, între alele, numirea lui Dan Mircea Cipariu preşedinte interimar al USR. El este şi cel care foloseşte abuziv, după suspendarea din funcţie, fostul site al Filialei Bucureşti Poezie, creat din banii membrilor acesteia. În sfârşit, cireaşa de pe tort o constituie un comunicat al aceluiaşi Dan Mircea Cipariu în care se cere convocarea unei Adunări Generale Extraordinare a USR în scopul alegerilor unei noi conduceri, stabilindu-se şi o dată, şi un loc. Cererea se bazează pe un statut anterior celui în vigoare. Înainte, evident, de o decizie de invalidare a acestuia din urmă, cu totul improbabilă, de altfel, a instanţelor de judecată. Să precizăm şi faptul că, în conformitate cu toate statutele USR, nu doar cu cel în vigoare, convocarea Adunării Generale ţine de competenţa pre- şedintelui în funcţie, a Consiliului sau a unei treimi dintre membri şi nicidecum a unuia sau altuia dintre membri. E vorba de un fals inducător în eroare, preluat pe diverse site-uri şi bloguri. USR a publicat un avertisment privind caracterul ilegal al convocării.

Facem cunoscute, nu pentru prima oară, aceste lucruri spre buna informare a colegilor noştri: avem de-a face, în persoana lui Dan Mircea Cipariu, cu un falsificator fără scrupule, care ar trebui să-i dezonoreze pe cei care îl urmează pe acest drum al pierzaniei, fie din naivitate, fie din interes.


Premiantul Nobel şi legiunile de imbecili

S-a stins din viaţă Umberto Eco. Revista noastră marchează nefericitul eveniment printr-o serie de articole, chiar în acest număr. Să ne amintim, în această pagină, ce spunea scriitorul anul trecut, la Torino (vezi La Stampa): „I social media danno diritto di parola a legioni di imbecilli che prima parlavano solo al bar dopo un bicchiere di vino, senza danneggiare la collettività. Venivano subito messi a tacere, mentre ora hanno lo stesso diritto di parola di un Premio Nobel. È l’invasione degli imbecilli.”
„Reţelele de socializare dau drept la cuvânt unor legiuni de imbecili care înainte vorbeau numai la bar după un pahar de vin, fără să lezeze colectivitatea. Erau reduşi de îndată la tăcere, în timp ce acum au acelaşi drept la cuvânt ca un premiant Nobel. Este invazia imbecililor.”
În era internetului „se dezlănţuie sindromul complotului şi proliferează scornelile”. Avea dreptate, nu?


Huliganism

Nu fără legătură cu ochiul magic anterior, ba dimpotrivă, să vedem ce mai comite Komartin, un campion, e adevărat, dar nu al scrisului literar, cum nesăbuit se visează el, ci tocmai al împroşcării cu noroi, al jignirilor care depăşesc orice limită. Putem, eventual, accepta faptul că, într-o recentă postare, el se victimizează necontenit şi, totodată, se laudă necontenit, făcându-şi un merit din orice i se întâmplă. Ca şi faptul că decretează propria lui revistă Poesis International ca fiind „cea mai bună revistă de poezie”. Chiar şi faptul că, în schimb, detestă în bloc revistele USR pe care le şi enumeră, ca să nu fie niciun dubiu, România literară, Luceafărul de dimineaţă, Ramuri, Orizont, Apostrof, Helikon, Viaţa Românească, Steaua (uitând însă Convorbiri Literare sau, poate, aceasta îi place!...). Acestea sunt părerile lui şi nimeni nu-i poate interzice să aibă păreri, chiar dacă ele sunt o reprezentare complet falsă a realităţii, ce trimite spre zona mitomaniei şi a accentelor paranoice. Inacceptabil este însă când scrie negru pe alb: „Ce poţi să-i spui unui nesimţit de 75 de ani? Că e-o cutră bătrână, un ghiuj, că şi-a pierdut orice urmă de onorabilitate? Că e azi la nivelul lui Barbu şi Vadim de-acum treizeci de ani? Oricum nu ar înţelege o iotă.” Aceste afirmaţii îl plasează indiscutabil pe teritoriul celui mai violent huliganism, care nu are nicio scuză şi care trebuie sancţionat.


Din sumar

Răsfoim numărul 1 din acest an al revistei CRONICA VECHE (director Nicolae Turtureanu, redactor-şef Nicolae Panaite), „o revistă nouă” care apare la Iaşi. În cronica actualităţii, cronicari vechi şi noi (sau, altfel zis, redactori de ieri şi de azi) se supun la un exerciţiu agreabil şi anume, încearcă să rezume ce a însemnat anul literar 2015 pentru ei. Răspund: Nicolae Turtureanu, Ştefan Oprea, Mircea Radu Iacoban, Nicolae Panaite, Mihaela Grădinaru, Virginia Burduja, Cristina Hermezeu, Raluca Sofian- Olteanu, Bogdan Ulmu, Florentina Niţă, Aurel Brumă. Alexandru Zub comentează o carte de Virginia Blaga, apărută la Editura Junimea, în seria nouă Eminesciana, iar Nicolae Creţu scrie despre traducerea românească a romanului lui Michel Houellebecq, Soumission. Am reţinut şi pagina specială consacrată culturii elene. Am citit, de asemenea, cu plăcere rubrica Mnemosyne susţinută de Horia Zilieru, fragmentul din studiul „Misterele onomastice” ale Iaşilor, semnat de Mircea Ciubotaru, ca şi pagina de poezie publicată de Leo Butnaru. Să amintim că revista Cronica Veche sărbătoreşte în aceste zile 5 ani de existenţă şi, de fapt, jubileul, dacă adăugăm cei 45 de ani cât timp a apărut revista Cronica, pe care publicaţia de astăzi o continuă, prin program dar şi prin prezenţa în paginile sale a unora din redactorii de la începuturi.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara