Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Ochiul Magic:
Ochiul magic de Cronicar

Test de sinceritate auctorială

În APOSTROF nr. 3 ne atrage atenţia o anchetă literară intitulată Exerciţiu de posteritate. Este, de fapt, un test de sinceritate (format din răspunsurile la un set de zece întrebări), la care se supun, de regulă cu inteligenţă, cu un anume curaj şi găsind tonul potrivit, nume care contează în literatura de astăzi: Gabriela Adameşteanu, Horia Bădescu, Ioana Bot, Leo Butnaru, Gellu Dorian, Horia Gârbea, Ioan Groşan, Vasile Igna, Ion Pop, Gheorghe Schwartz. Iată, de pildă, o întrebare care poate fi şi o capcană: „Ce aţi dori să nu lipsească nicidecum din fişa dumneavoastră inclusă într-un, să zicem, Dicţionar universal (o carte, un gând, o obsesie, o izbândă etc.)?” Şi iată cum răspunde Leo Butnaru: „…nu aş avea şi alte pretenţii, dacă acolo, la pagina x, va fi scris pur şi simplu: Leo Butnaru, scriitor român.” Şi Ion Pop: „Mi se pare că expresia «elegii în ofensivă» ar putea defini totuşi ceva din cele trăite şi murite de mine, poate şi de alţii…”. Şi o altă probă a testului din Apostrof: „Descrieţi-vă (ca scriitor şi ca om) prin cinci substantive; apoi prin cinci adjective.” Ceea ce-l provoacă pe Horia Gârbea să-şi schiţeze un portret în răspăr: „Substantive: carte, teatru, joc(uri), copilărie, bere. Adjective: vanitos, coleric, gras, precipitat, ranchiunos, arogant(sunt şase!).” Iar Ioan Groşan îşi face un crochiu cu umor şi cu auto-ironie: „Scriitor (bunicel); bon-viveur (incurabil); prieten (constant); tată (iubitor); parior (păstrând proporţiile, dostoievskian…).” În acelaşi număr al revistei, am citit cu interes articolul lui Vladimir Tismăneanu, Nikita Hruşciov şi decesul bolşevismului.


Din sumar

Cu Vladimir Tismăneanu ne întâlnim şi în numărul 3 al revistei ORIZONT, unde eseistul este prezent cu o pagină intitulată Note de iarnă-primăvară. Ancheta revistei timişorene adresează o singură întrebare: Cât de inteligenţi sunt scriitorii? Sunt de citit punctele de vedere exprimate de Marta Petreu, Dan C. Mihăilescu, Lavinia Bălulescu, Iulian Boldea, Eugen Dorcescu, Dan Negrescu. Remarcabile ni s-au părut cele două interviuri ale numărului realizate de Cristian Pătrăşconiu cu Grigore Leşe şi cu Solomon Marcus (probabil unul dintre ultimele interviuri acordate de acesta). Cronicile şi comentariile de carte, numeroase şi consistente, sunt semnate de Cornel Ungureanu, Alexandru Budac, Alexandru Oraviţan, Snejana Ung, Graţiela Benga, Alexandru Bodog, Ana Puşcaşu, Lucian-Vasile Szabo, Alexandru Ruja, Marian Odangiu, Ilinca Ilian, Cristina Chevereşan şi Adyna Baya. Salutăm revenirea în sumar a redactorului- şef al revistei, Mircea Mihăieş, cu un text admirabil scris. Foarte plăcută este corespondenţa din Franţa transmisă de Ioan T. Morar, cu un titlu ca două versuri: Gara Garabedian, fotograf ciotadian. Grupajele de versuri şi proză, articolele din rubricile fixe întregesc un număr iarăşi foarte bun ( suntem siliţi să repetăm acest calificativ ori de câte ori recenzăm revista Orizont!).


Un interviu

În TOMISUL CULTURAL (revistă care apare la Constanţa, ajunsă în al treilea an de viaţă şi la numărul 7), poeta Ileana Mălăncioiu îi acordă un interviu directorului acestei publicaţii, Iulian Talianu. Dialogul stă sub titlul „Am început să citesc din Biblie de cum am învăţat alfabetul”. Confesiunea Ilenei Mălăncioiu are acea francheţe proprie poetei şi este substanţială, luminând perioade mai vechi şi mai noi din literatura noastră şi din existenţa autoarei. Aflăm, de pildă, lista sa de lecturi în acest moment: „Deşi nu citesc după un plan, lecturile mele se ordonează într-un fel de la sine. Mai nou, l-am citit din doască în doască pe Cioran. Pentru că întâmplarea a făcut să primesc în dar atât ediţia lui Nicolas Cavaillès, cu opera franceză a autorului, apărută la Gallimard, în colecţia Pléiade, cât şi pe cea în două volume a lui Marin Diaconu. Un dar cu atât mai preţios cu cât procesul intentat Academiei de către Editura Humanitas, care deţine dreptul de editare a lui Cioran, a făcut ca ediţia românească să nu intre în librării. Fireşte, n-am citi numai autori morţi şi cărţi grave. Am ajuns, în sfârşit, şi la mult lăudatul Philip Roth, aflat în concurenţă cu colegii noştri care umblă ca şi el după himera Premiului Nobel. În pofida renumelui de care se bucură, acest prozator american nu mi se pare nici pe departe de valoarea lui Faulkner.” Recomandăm acest dialog care conturează convingător portretul uneia dintre cele mai valoroase scriitoare din literatura română de astăzi.


O carte nouă

La Editura Tracus Arte, colega noastră Simona Vasilache scoate un nou volum de texte critice cu titlul Hărţi din cărţi. Oraşe, anotimpuri şi rătăciri în romanul contemporan. În preambulul cărţii sale, autoarea precizează: „Aşadar, în vreme ce ambiţia cartografilor a rămas harta cu cât mai puţine pete albe, cât mai completă şi cât mai precisă, ambiţia literaturii devine harta difuză, a cărei comparare cu realitatea e inutilă şi neavenită. Harta post-modernă, care precede teritoriul. Şi, până la urmă, îl creează.” În această aventură textuală, Simona Vasilache se bucură de „complicitatea” unui alt coleg al nostru de redacţie, Răzvan Voncu, care îi prezintă eseul: „Cartea Simonei Vasilache ne oferă mai mult decât şansa de a călători pasionant, fără a ne deplasa din fotoliul de lectură. Ci şi ocazia de a pătrunde în infinitezimalele interstiţii ale unor texte, dar şi (vezi capitolul despre capitale) locuri, care, supuse lecturii ei, îşi vădesc o cu totul altă anatomie/ geografie decât cea pe care le-o ştiam. Asemenea cărţi deschid literatura şi invită la dialog, într-un moment critic, mai degrabă, de închidere şi monolog.” Îi urăm autoarei, desigur, ca noul volum să-i consolideze locul pe harta în curs a literaturii noastre.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara