Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Ochiul Magic:
Ochiul magic de Cronicar

Debutantul de ieri, debutanţii de astăzi

La Oradea, între 26-28 mai a.c., a avut loc ediţia a 26-a a Zilelor revistei FAMILIA (v. şi Editorialul din numărul de faţă). Din programul manifestărilor am reţinut: omagierea lui Gheorghe Grigurcu la împlinirea vârstei de 80 de ani, un recital de poezie susţinut de poeţii participanţi, reuniunea Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor, lansarea romanului Nu te opri, nu te întoarce de Traian Dobrinescu şi o secţiune specială dedicată tinerilor scriitori. Ioan Moldovan şi Traian Ştef, responsabilii de astăzi ai glorioasei publicaţii, au avut ideea excelentă să marcheze cei 150 de ani scurşi de la debutul lui Eminescu în Familia printr-un colocviu cu tema Ofensiva debutanţilor (unde s-au exprimat puncte de vedere interesante pentru definirea noii generaţii de scriitori) şi un maraton de poezie al debutanţilor în poezie de astăzi, la care au citit: Crista Bilciu, Elena Boldur, Ligia Dan, Hristina Doroftei, Anca Dumitru, Robert G. Elekes, Elena Gabriel Feceoru, Bogdan Federeac, Vlad A. Gheorghiu, Medeea Iancu, Emanuela Ignăţoiu-Sora, Gabriel Nedelea, Ioana Şerban, Ioan Şerbu, Mihok Tomas, Marcel Vişa. La Zilele revistei Familia au mai participat: Paşcu Balaci, Aurel Maria Baros, Romulus Bucur, Gabriel Chifu, Minerva Chira, Liana Cozea, Vasile Dan, Traian Dobrinescu, Horia Gârbea, Gheorghe Grigurcu, Nicolae Manolescu, Mircea Mihăieş, Marius Miheţ, Gheorghe Mocuţa, Andrei Mocuţa, Vlad Moldovan, Viorel Mureşan, Virgil Podoabă, Andreea Pop, Ioan F. Pop, Adrian Popescu, Lucian Scurtu, Alexandru Sfârlea, Călin Vlasie, Gheorghe Vidican, Mihai Vieru, Răzvan Voncu.


Idei la care merită să reflectăm

A apărut numă rul 97 (ediţia română/ primă- vara 2016) al revistei LETTRE INTERNATIONALE, editată de Institutul Cultural Român. Din sumarul bogat, semnalăm grupajul având ca temă marile deplasări de populaţii cu care se confruntă actualmente diverse spaţii ale lumii şi, în special, Europa. Scriu pe această temă din perspective diverse Rodica Binder (Exoduri, religii, schimbări la faţă), Ion Vianu (La început a fost frumosul), Carmen Firan (Lumea e a lor) şi sunt reproduse, în traducere, două articole de Hugh Eakin (Danemarca între libertate şi duritate) şi Sarah Helm (ISIS în Gaza). Găsim, în toate aceste texte, idei la care merită să reflectăm, cum ar fi aceasta pe care o decupăm din eseul lui Ion Vianu: „Tema actuală că robotul va înlocui omul tinde către panică… Nu pe nedrept. Dar motivul mai profund al angoasei contemporane ar trebui să fie altul: nu că robotul va semăna din ce în ce mai mult cu oamenii, ci că oamenii se vor apropia din ce în ce în ce mai mult de roboţi. În actuala împrejurare istorică şi tehnologică, ne putem imagina că se va dezvolta un om pur funcţional, fără emoţii, fără perspectivă simbolică, incapabil să se bucure că există, incapabil de această simplă bucurie de a fi, care este pietatea. Se poate obiecta că depozitul genetic este ireductibil; că fiinţa-om se naşte cu un anumit capital, care include capacitatea simbolică, emoţia metafizică, entuziasmul în faţa Frumosului, identificarea imaginilor arhetipale. Dacă răspunsul este „da”, atunci omul este salvat de la transformarea robotică. Dar ne putem foarte bine imagina că anumite funcţionalităţi tind să ocupe cât mai puţin loc şi, chiar dacă nu dispar cu totul, se atrofiază într-o asemenea măsură, încât să nu mai joace nici un rol. Iată adevărata primejdie care pândeşte fiinţa-om: identificarea funcţională cu robotul.” Aşadar, nu roboţi tinzând spre complexitatea umană, ci oameni din ce în ce mai sărăciţi lăuntric.


Din sumar

REVISTA LITERARA, care apare la Chişinău, a ajuns la numărul 4. Reţinem din sumar: editorialul lui Arcadie Suceveanu Cum să ne ferim de nonvalori, articolul lui Ion Pop Despre poduri şi cel al lui Teo Chiriac intitulat Sfârşitul istoriei şi ultimul om şi/sau sfârşitul literaturii şi ultimul cititor? Apoi, interviul cu Matei Vişniec şi consideraţiile lui Răzvan Voncu despre Sindromul Stockholm la basarabeni, paginile de istoria literaturii de raftul doi (N. T. Orăşanu) datorate lui Eugen Lungu, proza de Marcel Gherman şi poeziile de Ion Anton, cronicile şi istoriile semnate de Mircea V. Ciobanu, cronica literară de Nina Corcinschi, Jurnalul de Italia de Leo Butnaru, cele trei proze scurte reunite sub titlul Parabole de Nicolae Rusu şi fragmentul din romanul Imperium de Christian Kracht, care va apărea în traducere la Chişinău. Simpla parcurgere a sumarului ne arată că în spaţiul literar basarabean a apărut o publicaţie de valoare.


Alegerile şi tichia de mărgăritar

Suntem de mult vaccinaţi împotriva demagogiei politicianului român şi nu e cazul să mai adăugăm încă o pagină la dosarul inaugurat de Caragiale. Totuşi, pentru că ne aflăm în campanie electorală (oricât de ştearsă şi lipsită de substanţă), nu putem rămâne insensibili la anumite accente.
Astfel, dna Gabriela Vrânceanu-Firea, candidată la funcţia de primar general al Capitalei, a anunţat că, în cazul în care va fi aleasă, îi va ferici pe bucureşteni cu un... festival de teatru stradal.
Lăsând la o parte că Bucureştii nu de teatru şi festivaluri teatrale duc lipsă, e îngrijorător faptul că dna Vrânceanu- Firea nu sesizează un mic detaliu: pentru teatru stradal, e nevoie, întâi şi-ntâi, de străzi! Or, străzile Bucureştilor sunt, prin tradiţie, praf. Trotuarele pietruite în urmă cu un an-doi s-au spart deja (şi nu le mai repară nimeni), au fost invadate de chioşcuri, tonete şi automobile, ca să nu mai vorbim de murdărie. Dacă tot e să promită ceva, îi sugerăm nişte proiecte mai realiste: sedii noi pentru teatrele evacuate din clădirile cu risc seismic şi pentru Muzeul Naţional al Literaturii Române, pe care Primăria Capitalei l-a abandonat într-un spaţiu impropriu, la Casa Presei. Nu ne facem, totuşi, iluzii, vorba lui Emerich Jenei, ca să nu avem deziluzii...

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara