Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Ochiul Magic:
Ochiul magic de Cronicar

Rezultatele concursului de proiecte organizat de U.S.R.

Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România, în şedinţa din 21 septembrie 2016, a luat în discuţie proiectele înscrise la Concursul de proiecte culturale al U.S.R. şi a stabilit următoarele finanţări:

Fundaţia Culturală „Hyperion – Caiete Botoşănene” Botoşani, pentru proiectul Premiul Naţional de Poezie „OPERA OMNIA” pe anul 2016, cu suma de 7 000 lei;

Aurel Maria Baros, pentru proiectul Revista literară „PROZA 21”, cu suma de 5 000 lei;

Ion Lazu, pentru proiectul Şcoli comunale şi săteşti cu nume de mari scriitori români, cu suma de 3 000 lei;

George Bogdan şi Horia Gârbea, pentru proiectul de antologie cu poeţi din România şi din Republica Moldova – finanţarea lansării antologiei la Chişinău.


Noutăţi editoriale

Dincolo de manifestările publice în sine, foarte reuşite, necesare şi binevenite cu aerul lor sărbătoresc (consemnate pe larg în numărul trecut al revistei noastre), Aniversarea Coşbuc – 150 de la Bistriţa a fost marcată în felul cel mai potrivit şi mai serios cu putinţă: prin apariţia unor cărţi de sau despre Coşbuc, ceea ce reprezintă un demers cultural durabil şi cu şansele cele mai mari să-l readucă în atenţie şi să-l revitalizeze pe exponenţialul scriitor clasic. Notăm aici, spre lauda celor care au făcut posibilă tipărirea acestor volume, câteva dintre titlurile editate sau reeditate cu acest prilej: monumentala Divina Comedie, tradusă de George Coşbuc şi comentată de Ramiro Ortiz, ediţie anastatică, apărută la Editura Şcoala Ardeleană, sub egida Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud; apoi, tot la Editura Şcoala Ardeleană, o serie foarte elegantă de volume: Petru Poantă, Opera lui George Coşbuc, Andrei Moldovan, George Coşbuc sau lirismul pragurilor, Gavril Scridon, Ecouri literare universale în poezia lui George Coşbuc şi Viaţa lui George Coşbuc, Andrei Bodiu, George Coşbuc, monografie, antologie, receptare critică ; Haraţiu Catalano, Geoge Coşbuc, contribuţii pedagogice; apoi: Omagiu lui George Coşbuc cu ocazia dezvelirii bustului în Năsăud, editori Daniel Câmpean şi Ion Buzaşi, Editura Cărţii de Ştiinţă; George Coşbuc în amintirile contemporanilor, selecţie de texte, note şi cuvânt înainte de Al. Husar, Editura Princeps Multimedia, Iaşi; George Coşbuc în documentele junimei năsăudene, volum îngrijit de Adrian Onofreiu şi Ioan Pintea, Editura Născut Liber; Locuri şi monumente literare din judeţul Bistriţa-Năsăud, Editor: Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” Bistriţa-Năsăud; în fine, un audio book, George Coşbuc, Balade şi idile, recitate de Dorel Vişan.


Alte apariţii editoriale recente

Cărţile au viaţa lor. Dintre apariţiile recente am ales aici trei titluri: un roman, Luna Zadar de Adrian Alui Gheorghe (Editura Cartea Românească); o carte pentru copii (gen în care scrierile remarcabile, cum e aceasta, sunt rare): Uimitoarele aventuri ale lui Făt-Frumos din Lună de Horia Gârbea, cu ilustraţii de Laura Poantă, Editura Neuma, Cluj-Napoca; şi un excelent volum de versuri, Badminton de Markó Béla, traducere în româneşte şi note de Kocsis Francisko, publicat la Editura Curtea Veche, din care reproducem un fragment de poem: „Cine ştie unde locuieşte diavolul?/ Te-ai uitat vreodată ochi în ochi/ cu albul fluture-de-varză/ şi ai văzut iadul/ în ochii bulbucaţi de insectă?/ Cine a spus că diavolul e mare,/ şi cine a spus că Dumnezeu e mare, şi cine spune ce-i important,/ şi cine ne spune ce-i neînsemnat?/ Dintr-un robinet care nu se închide bine, toată noaptea/ picură sângele translucid al lui Cristos/ şi nu poţi adormi, asta-i întreaga mântuire/ şi la fel nesfârşita suferinţă…”


Din nou despre membrii Academiei Române

Pornind de la opiniile exprimate, într-o postare pe Facebook, de Mircea Cărtărescu, despre absenţa din Academia Română a unor importanţi oameni de cultură, Andrei Pleşu, în DILEMA VECHE (nr. 656), are şi el nedumeririle sale şi lista sa de absenţi fără justificare din Academie. Iat-o: „Mă bucur că Ileana Mălăncioiu e membră a Academiei. Dar poate îmi explică dnii Theodorescu şi Haiduc de ce Ana Blandiana nu e. Şi dacă Academia e şi o instituţie pentru grădinărirea limbii şi culturii române, unde sunt Şerban Foarţă, Gabriela Adameşteanu, Mircea Ivănescu, Nicolae Balotă, Emil Brumaru, Livius Ciocârlie, Eugen Negrici, Mihai Zamfir, Paul Cornea? Şi alţii! Fie la «titulari» şi «corespondenţi», fie, cînd e cazul, la «post-mortem». Dintre cei din străinătate, unde sunt Norman Manea, Herta Müller, Toma Pavel? Eu, unul nu pricep!” Nici noi. Totuşi, o observaţie ar fi de făcut privitoare la spusele domnului Pleşu: când le cere explicaţii domnilor Theodorescu (n-a fost niciodată preşedinte al Academiei, nu este membru al Secţiei de Filologie şi Literatură!) şi Haiduc (într-adevăr, fost preşedinte al Academiei!), editorialistul Dilemei vechi pierde din vedere că alegerea noilor membri se face la propunerea secţiilor de resort: or, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură este domnul Eugen Simion (care a fost, totodată, vicepreşedintele Academiei şi chiar preşedinte al acestui for timp de două mandate şi ceva!). Poate ar trebui întrebat şi dumnealui. Suntem convinşi că deţine toate răspunsurile.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara