Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Ochiul Magic:
Ochiul magic de Cronicar

Liviu Ioan Stoiciu şi Alex Ştefănescu – laureaţii Premiului Naţional de Literatură „Tudor Arghezi” pentru Opera Omnia

La Târgu Jiu şi Târgu Cărbuneşti, în perioada 19-22 mai, a avut loc Festivalul Internaţional de Literatură „Tudor Arghezi”. Este o manifestare literară care şi-a dovedit viabilitatea de-a lungul timpului (anul acesta s-a desfăşurat ediţia a XXXVI-a), atât prin programele literare pe care le-a iniţiat, cât şi prin numele scriitorilor care au fost laureaţii Festivalului. Trebuie să precizăm că se acordă premii pentru mai multe secţiuni: Premiul Naţional „Tudor Arghezi” pentru Opera Omnia, premii pentru promovarea operei lui Tudor Arghezi în ţară şi în străinătate, un premiu pentru un volum de debut în poezie, un premiu pentru un volum de poezie în manuscris, premii pentru grupaje de poezie şi, în fine, pentru volume de critică dedicate operei lui Arghezi. Dintre acestea, cele mai importante distincţii ale Festivalului sunt, neîndoios, Premiile Opera Omnia, care, din anul 2005, sunt acordate de Uniunea Scriitorilor, prin votul membrilor Comitetului Director. Laureaţii merituoşi din acest an sunt poetul Liviu Ioan Stoiciu şi criticul literar Alex Ştefănescu. Cei doi scriitori au primit premiile din partea lui Nicolae Manolescu, preşedintele de onoare al Festivalului, care a rostit şi cuvântul de laudatio, alături de laureaţii ediţiei precedente, Cornel Ungureanu şi Mircea Bârsilă. Prestigiul acestor premii este uşor de evidenţiat dacă rememorăm numele laureaţilor de până acum: Marin Sorescu (1995), D.R. Popescu (1997), Geo Dumitrescu şi Al. George (1998), Laurenţiu Ulici (1999), Ioan Flora şi Gheorghe Grigurcu (2000), Gellu Naum şi Nicolae Manolescu (2001), Fănuş Neagu şi Mihai Zamfir (2002), Grigore Vieru (2003), Eugen Negrici (2004), Constanţa Buzea (2005), Petre Stoica (2006), Mircea Ivănescu (2007), Marta Petreu (2008), Ilie Constantin (2009), Ion Horea, Gabriel Dimisianu (2010), Ana Blandiana şi Dan Cristea (2011), Aurel Pantea şi Ion Pop (2012), Adrian Popescu şi Eugen Simion (2013), Marian Drăghici şi Livius Ciocârlie (2014), Mircea Bârsilă şi Cornel Ungureanu (2015). Anul acesta s-a atribuit şi Premiul Opera Omnia pentru scriitori străini, care a revenit poetelor Xiao Xiao (China) şi Katika Kulavkova (Republica Macedonia). Laureaţii acestor premii primesc şi titlul de Cetăţean de onoare al oraşului Târgu-Cărbuneşti. Se cuvine să menţionăm că organizatorul principal al acestei manifestări literare complexe este Consiliul Judeţean Gorj, iar directorul Festivalului este Ion Cepoi.


Un proiect admirabil

Şi fiindcă vorbeam despre complexitatea acestei reuniuni culturale… Am reţinut un moment cu totul aparte. Municipalitatea a avut buna idee de a organiza un concurs pentru modernizarea ansamblului monumental Calea Eroilor, care cuprinde celebrele lucrări din Târgu Jiu ale lui Brâncuşi. Ei bine, în cadrul Festivalului „Tudor Arghezi”, arhitectul Dorin Ştefan a prezentat scriitorilor participanţi proiectul său Axa Brâncuşi, cu care a câştigat concursul. Este un proiect coerent şi vizionar care are darul să regenereze spaţiul urban şi care pune în valoare operele lui Brâncuşi, în încercarea de a le aduce cât mai aproape de spiritul lor originar. Potrivit lui, axa stradală de aproximativ un kilometru care uneşte cele trei opere devine pietonală, cu extrem de multe soluţii ingenioase: de pildă, în cele două puncte critice, unde un bulevard aglomerat şi o cale ferată întretaie axa. Astfel, bulevardul ar urma să se transforme într-un pasaj subteran, iar calea ferată ar urma să fie integrată în artera pietonală, printr-o rezolvare surprinzătoare (barieră retractabilă, alimentare cu electricitate a trenurilor din surse plasate subteran etc.). Foarte îndrăzneţ este şi modul în care arhitectul Dorin Ştefan a imaginat reapropierea de apa Jiului a Mesei: printr-un dig de sticlă şi o alee transparentă de sticlă. Atent la detalii, îndrăzneţ şi echilibrat, totodată, proiectul ni s-a părut admirabil. În mod sigur însă este unul costisitor. Evident, geniul lui Brâncuşi ar merita o asemenea lucrare de remodelare urbană. În felul acesta oraşul n-ar mai fi în stridentă nepotrivire cu opera sculptorului. Totul e ca municipalitatea să găsească fonduri, astfel încât propunerea arhitectului să nu moară pe hârtie, ci să capete realitate în oraşul propriu-zis.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara