Înapoi la pagina curenta

Actualitatea:
Ochiul magic de Cronicar

Istoria în documente

La Iaşi apare anual o publicaţie sobră şi erudită, ARCHIVA MOLDAVIAE, cu un consiliu editorial din care fac parte Mihnea Berindei, Mihai D. Sturdza şi Dorin Dobrincu. Numărul III din 2012 (având 478 pagini) a reţinut atenţia Cronicarului prin trei texte remarcabile: articolul lui Sorin Curcă despre volumul lui Marius Oprea, Bastionul cruzimii. O istorie a Securităţii (1948-1964), conţinînd o grăitoare dare de seamă privind evoluţia instituţiei de represiune sub regimul cominternist şi apoi sub cel al lui Gheorghe Gheorghiu- Dej, eseul Biancăi Mărmureanu despre Viaţa de front a combatanţilor din Armata Română în anul 1917. Activităţi în afara confruntării cu inamicul. În fine, studiul de istorie semnat de Mihnea Berindei, O istorie lungă şi sinuoasă: relaţiile moldovenilor cu otomanii. Revolta lui Ioan Vodă şi relaţii moldavootomane, 1538-1574, scris în limba franceză, cu precizarea că informaţia conţinută în paginile lui provine din documente din arhivele otomane, documente pe urma cărora autorul a fost pus de profesorul Alexandre Bennigsen, în urmă cu patruzeci de ani, pe vremea cînd Mihnea Berindei lucra la teza de diplomă la „École Practique des Hautes Études” în 1972. Versiunea iniţială a fost îmbogăţită cu 11 scrisori imperiale şi ordine emise de Poarta Otomană, alături de alte 96 de documente extrase dintr-un registru de nume şi zapise, privitoare la perioada revoltei lui Ioan Vodă.


Expoziţie

Constantin Brâncoveanu În acest an se împlinesc 300 de ani de la martiriul lui Constantin Brâncoveanu şi al fiilor săi. Comemorarea a fost marcată, la Biblioteca Academiei Române, de vernisarea Expoziţiei Constantin Brâncoveanu. Documente din colecţiile Bibliotecii Academiei Române, care a avut loc vineri, 4 aprilie, la Sala „Theodor Pallady” , în prezenţa Preafericitului Patriarh Daniel şi a conducerii Academiei Române şi a Bibliotecii Academiei.
În vitrine au fost expuse hrisoave cu frumoase chenare florale, pergamente, peceţi de ceară roşie păstrate în capsule metalice, o Psaltire tipărită de Antim Ivireanu din porunca şi pe cheltuiala voievodului Constantin Brâncoveanu. Pe pereţi sunt fotografii cu Biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti, cea mai importantă ctitorie eclesială a lui Brâncoveanu, dar şi cu mănăstirile Tismana, Brebu, Hurezi, Cotroceni.
În cadrul expoziţiei s-a vizionat filmul „Un chip de lumină – arhimandritul Ioan, stareţ al Mănăstirii Hurez între anii 1692-1726” şi s-a lansat volumul Constantin Brâncoveanu. Documente din colecţiile Bibliotecii Academiei Române, apărut cu purtarea de grijă şi binecuvântarea Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, membru de onoare al Academiei Române şi îngrijit de doamna Gabriela Dumitrescu.


Din sumar

La începutul lunii martie a apărut numărul 86 (1/2014) al revistei MEMORIA. Din sumar reţinem un in memoriam pentru Cicerone Ioniţoiu, semnat de Alexandru Zub, urmat de ultimul articol trimis revistei de neobositul cărturar şi luptător anticomunist. Un interviu inedit (în traducerea Micaelei Ghiţescu) cu Cardinalul Bergolio, actualul Papă Francisc. Interviul, diversiune pusă la cale de un ziarist comunist, trebuia să se difuzeze pe un canal argentinian ţinând de NBC, însă poziţiile cardinalului referitoare la sărăcie nu au convenit şi interviul nu s-a mai transmis niciodată. De interes sunt şi documentarele lui Emil Simu, despre Regina Mamă Elena, declarată „dreaptă între popoare”, şi Sorin Popescu, despre tragedia familiei Gh. Tătărescu.
Completat de rubricile permanente ale revistei, şi sumarul acestui număr se parcurge cu interes şi cu folos intelectual şi de conştiinţă.


Profesorii noştri…

În DILEMA VECHE (nr. 529, 4-10 aprilie 2014) Maria Iordănescu surprinde, propunându-i-l spre analiză ministrului Educaţiei, un instantaneu din învăţământul românesc. Un proiect de lecţie de literatură română, popularizat pe mai multe site-uri cu profil didactic, plin de itemi (sic!) pretenţioşi, greoi formulaţi, din care, fiţi atenţi, elevul află că studiază, la clasă, stilul marelui povestitor... I.L. Creangă. O fi dat cu copy-paste, o fi combinat neglijent nişte texte, contează mai puţin. Fapt e că doctul document, a cărui bibliografie, spune Maria Iordănescu, numără 11 surse, de la DEX la Istoria... lui Călinescu, e via ilustrare a formelor fără fond, a greşelilor în aşa fel plasate încât să compromită totul, a lumii pe dos. Ca tematică, e de-acolo, cum s-ar zice, din vremea Junimii, însă reflectarea, într-un asemenea plan de lecţie, a vremii noastre, a nivelului unor profesori de azi e, vai, foarte tristă...