Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Ochiul Magic de Cronicar

Galeria cu viţă sălbatică



Vă mai amintiţi de personajul principal al romanului lui C. }oiu Galeria cu viţă sălbatică? De acel tînăr care se trezeşte anchetat de Securitate pentru că ţinea jurnal intim? Ei bine, e puţin probabil ca autorul romanului să fi bănuit că realitatea "epocii de aur" îi va oferi o confirmare tragică a întîmplării eroului său. Confirmarea a adus-o Gheorghe Ursu care a fost asasinat în închisoare pentru incredibilul motiv că a notat într-un jurnal păreri despre cărţi, filme şi oameni. Mai ales despre filme. Ursu era un cinefil. Două colege de birou care voiau să se afirme au observat unde îşi ţinea caietele de însemnări şi le-au predat Securităţii. De aici a început totul. E imposibil să înţelegem azi (dar oare ieri înţelegeam?) cum poate fi anchetat, arestat şi ucis un om numai fiindcă îşi nota impresiile într-un caiet de uz propriu, aşadar fără caracter public. într-un articol din ZIUA (17 august), dl Gabriel Andreescu revine asupra tragediei lui Ursu cu ultimele informaţii referitoare la procesul asasinilor lui. Aflăm că tribunalul le-a acordat acestora de mai multe ori suspendarea pedepsei pentru motive medicale. Procurorul care a instrumentat cazul se nimereşte (!) să fie acelaşi care l-a condamnat pe vremuri pe Ursu. Dreptate cu ochi şi cu sprîncene, cum se spune. Criminalii, liberi, nu par a suferi de ceva. Cînd n-au vrut, n-au putut fi găsiţi de poliţie. Cînd au fost găsiţi, au fost lăsaţi să se bucure de viaţa la ţară, unde aveau viluţe cochete. Acum instanţa supremă (nu uitaţi! preşedinta completului se numeşte Margareta Teodorescu) refuză să o asculte pe avocata fiului lui Ursu care a solicitat să nu mai fie prelungită suspendarea pedepselor. Nu vrea s-o asculte. Pur şi simplu. Fără explicaţii inutile într-o justiţie tot mai departe de standardele occidentale pe măsură ce 1 ianuarie 2007 este tot mai aproape.



Poliţia Justiţiei şi justiţia Poliţiei



Şi, fiindcă tot a venit vorba de justiţie: revista 22 întreprinde în numărul din 15-21 august o anchetă asupra CSM intitulată Este CSM poliţistul Justiţiei? întrebarea are un răspuns clar: CSM este poliţistul Justiţiei. Problemele instituţiei cu pricina sînt altele şi ancheta le dezvăluie. Raportul de monitorizare din mai 2006 al Comisiei Europene atrăgea atenţia că, din 14 membri, cîţi numără CSM, 8 aveau poziţii de conducere în diferite instanţe şi parchete. 6 dintre ei se confruntau cu conflicte de interese. Ancheta semnalează şi altceva. Cel puţin 3 membri CSM sînt susceptibili de a fi comis fapte incompatibile cu demnitatea funcţiei. Lidia Bărbulescu a fost acuzată de trafic de influenţă. Florica Bejinariu a fost indicată de CNSAS ca vinovată de poliţie politică, apoi absolvită şi, din nou, luată în colimator la solicitarea unor membri ai CNSAS. Dan Lupaşcu este preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti, unde îşi au cartea de muncă mai mult de jumătate dintre membri CSM. Adevărata întrebare nu e aşadar dacă CSM face poliţie în Justiţie, ci ce fel de justiţie este aceea făcută de o Poliţie bănuită de tot soiul de păcate. în aceeaşi ordine de idei, creşte numărul justiţiarilor de ocazie: la o emisiune t.v., o personalitate politică bine cunoscută, prinsă pe picior greşit, a fost practic lapidată moral de nişte inşi care au ei însişi autoritatea morală cam ştirbă, fiind progenituri ale unor activişti PCR, autori de reportaje comuniste ori suspecţi de a fi turnat ei înşişi pe vremurile glorioasei Securităţi. Cu asemenea procurori şi judecători imparţiali, de ce să ne mai mirăm că justiţia arată cum arată, indiferent de ce instituţie vorbim? Ar trebui citit şi interviul acordat de Marius Oprea în EVENIMENTULUI ZILEI şi reluat în 22 pentru claritatea cu care explică erorile, uneori fatale, ale acestor justiţiari care nu au cunoscut sistemul sau se fac a-l fi uitat.



Filiera franceză



Sub acest titlu, poetul Adrian Popescu semnalează în STEAUA clujeană nr. 7-8 din 2006 apariţia la Paris în Le Journal des počtes a unei selecţii din poezia echinoxistă, prezentată de Horia Bădescu, fostul director al Centrului Cultural Român din Paris. Apariţia cu pricina ar fi meritat oarece publicitate în ţară. Mai ales că, de la programul "Frumoaselor străine", nu s-a mai auzit mare lucru despre literatura română în Franţa. Adrian Popescu atrage atenţia şi asupra altor apariţii mai vechi, mult mai vechi din păcate, ale poeţilor români în presa culturală franceză, de prin 1976, cînd acelaşi Journal des počtes şi apoi Les Lettres Nouvelles publicau antologii româneşti şi creau o punte de legătură între literaturile celor două ţări.



Vandalism arhitectural



Sub egida Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, Bujor Nedelcovici a tipărit, de curînd, în condiţii grafice excepţionale un album intitulat Lectorul de imagini şi subintitulat Vandalism arhitectural în Bucureşti, 1980-1987. Comentariile la teribilele imagini au apărut, cele mai multe, în România literară în 1994. Sînt mai multe capitole ale vandalismului, accentul căzînd pe distrugerea cartierului în care tronează astăzi Casa Poporului şi blocurile aşa-numitului Centru Civic. Bujor Nedelcovici le-a fotografiat el însuşi, nu fără riscuri, de la fereastra apartamentului său din Blocul Scriitorilor ori, pe furiş, de pe şantierele şi dintre ruinele fostului Antim. Sentimentul pe care ţi-l lasă priveliştea uciderii unui oraş este copleşitor. Unele fotografii luate de sus ni-l arată pe Ceauşescu în mijlocul unor omuleţi, deplasîndu-se prin praful şi pulberea Antimului. Nimic mai ilustrativ pentru ce am putea numi maoismul românesc.



Istorie pentru toţi



A apărut nr. 56 al revistei lunare HISTORIA, editată de Trustul de presă "Evenimentul românesc". Adresându-se publicului larg, adică nespecializat în studii de istorie, revista izbuteşte să fie instructivă şi atractivă, informând şi stârnind curiozităţi, propunând subiecte incitante cum ar fi: relaţia sovieticilor cu "spionajul activ" din România, istoricul războaielor israeliano-arabe, proiectele de unificare a Europei din secolul XIX, "declasificarea" lui Lenin ş.a. Cronicarul constată cu satisfacţie prezenţa în paginile revistei a unor preţuiţi colaboratori ai României literare: Barbu Cioculescu şi Mihai Sorin Rădulescu. Primul comunică un interesant document din arhiva Şerban Cioculescu, şi anume o scrisoare către marele critic a lui Theodor Lavi, fost deţinut politic în epoca Dej, emigrat în Israel unde a participat la organizarea Yad Vashem-ului. Expertul în genealogii Mihai Sorin Rădulescu prezintă istoria arborescentă a familiei Kretzulescu, "singura familie boierească românească ce figurează cu rang princiar în almanahurile Gotha". Să remarcăm şi atrăgătoarea înfăţişare grafică a revistei Historia.



Precedente ale U.E.



în acelaşi număr din HISTORIA, dr. Dumitru Suciu prezintă cîteva dintre tentativele mai vechi de constituire a unei mari federaţii europene. Cele dintîi datează chiar din secolul al XIX-lea, doar abia după primul Război Mondial preocuparea cu pricina capătă oarecare consistenţă. Cel dintîi protagonist al ideii unei Uniuni Europene a fost contele Richard N. Coudenhove-Kalergi, austriac după tată, japonez după mamă, convins că numai o Europă federalizată va fi capabilă să menţină sistemul de state stabilit la Versailles şi să se opună atît heghemoniei politice a URSS, cît şi celei economice a SUA. Un alt adept al federalizării a fost politicianul francez, Aristide Briand care, trei ani după Congresul Pan-Europa de la Viena din 1926, şi-a anunţat propriul plan în cadrul unei Adunări Generale a Ligii Naţiunilor. O dificultate a realizării planului consta şi în nostalgia unora după imperiile destrămate în 1918, Austro-Ungar şi respectiv Otoman. Autorul articolului atrage atenţia că voci similare s-au făcut auzite şi în anii '80-'90 ai secolului trecut, cînd federalizarea Europei a revenit pe tapet. Dar condiţiile istorice erau complet schimbate după Războiul întîi, schimbare pe care cel de al doilea a făcut-o şi mai adîncă, spre a se mai putea pune problema păstrării geopoliticii dinainte de 1918.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara