Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Meridiane:
O tolbă plină pentru tinerii cititori şi necititori de Elisabeta Lăsconi

Cum se formează un cititor?

De multă vreme s-a fixat în mentalul colectiv părerea că se citeşte tot mai puţin, că tinerii şi copiii nu mai citesc, că bibliografia şcolară este o povară de care caută să scape în fel şi chip. Am cu totul altă opinie – cred că se citeşte mai mult, din zone diferite, ficţiune şi nonficţiune, se publică enorm, comparativ cu tot ce apărea înainte de 1989. Problema spinoasă este lectura copiilor şi a adolescenţilor, ea naşte întrebarea: când şi cum se formează un cititor? Urmată de altă întrebare, pentru profesori şi părinţi: care sunt cărţile irezistibile ale fiecărei vârste, ce transformă un necititor în cititor?
Sunt copii care încep să citească îndată ce au fost alfabetizati, îi atrag cărţile şi lumea ficţiunii. O piaţă editorială imensă pune în circulaţie cărţile destinate copiilor, titluri consacrate de generaţii şi altele noi ce testează ori formează gustul. Fenomenul Harry Potter a spulberat multe prejudecăţi, inclusive cea legată de lipsa de interes a copiilor şi adolescenţilor pentru lectură, mai ales că autoarea, J.K. Rowling, a realizat un tur de forţă, urmărindu-şi eroul şi pe prietenii lui de la 11 la 18 ani, adică în ultimii anii ai copilăriei şi-n anii adolescenţei.
Ce se întâmplă însă cu alţi copii, care au ratat şansa de a descoperi lectura? Mulţi ajung liceeni şi studiază capodopere şi texte de referinţă din literatura română sau chiar capodopere ale literaturii universale, dacă aleg filologia. Pentru necititori, literatura devine o corvoadă, lectura o penitenţă grea, aşa că ei apelează la auxiliare şi la internet pentru a rezuma ori comenta cărţi necitite, rămânând prizonierii unui cerc vicios şi când susţin examenul de bacalaureat. Există şi pentru ei o cale extraordinară, la îndemâna profesorilor de literatură română: programa clasei a IX-a, ce are ca finalitate plăcerea lecturii.
Programa are o organizarea tematică şi atractivă a materiei, cu o temă obligatorie, iubirea, şi teme opţionale: Joc şi joacă / Adolescenţa; Familia / Şcoala; Aventură, călătorie / Lumi fantastice; Confruntări etice şi civice/ Personalităţi, modele, exemple. Temele sunt ilustrate prin tipuri diferite de texte (ficţiune şi nonficţiune), iar literatura este pusă în relaţie cu altă artă, a filmului. Se ivesc posibilităţi nenumărate de a provoca şi curiozitate, şi poftă de citit. Este ultima şansă pentru a transforma pe necititori în cititori.
Editorii au înţeles că publicul foarte tânăr îşi găseşte greu cărţile dorite, au creat zona „Young Adults”, ce a adaptat genuri sau subgenuri literare: fantasy şi urban fantasy, roman detectivist ori thriller, propulsând seriile cu vrăjitori şi vampiri, cu îngeri căzuţi şi zâne, cu fel de fel de creaturi. La noi, Editura Rao şi Editura Corint Junior au lansat bestseller după bestseller (ciclul Twilight, ciclul vraciului), care au avut fanii lor fideli, în parallel cu ciclurile lui Orson Scott Card, cu Jocurile foamei şi Cântece de gheaţă şi foc ale Editurii Nemira. Dar în 2013 adolescenţii sunt răsfăţaţi, cu noi colecţii ori serii lansate de edituri bine fixate ca profil.

„Young Art“ şi „Cercul de lectură şi scriere creativă“

Un proiect editorial excepţional promovează Grupul editorial Art, prin intermediul tinerei Edituri Arthur. Întâi, un concurs de literatură pentru copii şi adolescenţi, cu trei secţiuni (roman, proză scurtă şi poezie) şi cu marele premiu – Trofeul Arthur. Juriul primei ediţii organizate anul trecut a anunţat cîştigătorul la Târgul Gaudeamus, Florin Bican, cartea premiată a apărut în mai 2013: Reciclopedia de poveşti cu rimă şi fără tâlc. Volumul, savuros pentru copii de orice vârstă prin comicul irezistibil ce dublează virtuozitatea poetică, reuneşte trei parodii în versuri ale unor texte fixate în memoria diferitelor generaţii: Povestea lui Harap-Alb, Muma lui Ştefan cel Mare şi Rică nu ştia să zică. Trofeul Arthur din 2013 a revenit romanului O istorie recent a ţării vampirilor. Cartea Pricoliciului de Adina Popescu, ce va apărea în anul următor.
În al doilea rând, seria deschisă de antologia Care-i faza cu cititul? a ajuns la a patra carte – Cui i-e frică de computer?, toate coordonate de Liviu Papadima. Succesul de care s-au bucurat dovedeşte reuşita unui alt proiect, început de câţiva ani. Ambele proiecte, Trofeul Arthur şi concursul de creaţie pentru copii, au cerut eforturi serioase din partea editurii, financiare şi organizatorice, cu echipe de redactori şi pasionaţi.
Dar noutatea anului este colecţia „Young Art”, lansată la Gaudeamus cu intenţia de a captiva pe cititori. Primele titluri sunt incitante şi de o benefică diversitate ca teme, subiect şi chiar gen.
Jurnalul secret al lui Adrian Mole de Sue Townsend (trad. Florentina Hojbotă, 240 pag.) se transformă în cronica dezastrelor trăite de un adolescent în Anglia „erei Thatcher”. Miss Peregrine de Ransom Riggs (trad. Gabriella Eftimie, 392 pag.) narează aventura unui adolescent de 16 ani, aruncat în lumea umbrelor – o insulă ciudată, ruinele unui orfelinat abandonat, fotografii stranii ce potenţează misterul. Cele trei feţe ale lunii de Sally Gardner (trad. Cristina Elena Gogâţă, 232 pag.) cuprinde povestea lui Standish, care, la cei 15 ani ai săi, vrea să evadeze din „Zona 7”, dominată de sclavie şi violenţă, împreună cu prietenul său Hector într-o ţară imaginară. La Editura Art, a apărut Proscrişii de S.E. Hinton, carte scrisă când autorul avea 15 ani, despre confruntarea între bandele de tineri şi despre conflictele sociale, de la care ar putea începe altă colecţie – „cărţi-cult”.
Editura Paralela 45 are o colaborare veche şi fructuoasă cu ANPRO, asociaţie care a făcut enorm pentru a iniţia cercuri de lectură, a publicat „Lecturiada” (seria de cărţi dedicată profesorilor pentru a-i învăţa cum să-şi atragă elevii spre lectură). Colecţia „Cercul de lectură şi scriere creativă” îşi propunea iniţial să dezvolte talent, imaginaţie prin manuale de scriere creativă pentru scriitorul de ficţiune, de nonficţiune, de jurnal. A depăşit primele zece titluri, iar la Gaudeamus au fost lansate alte două cărţi foarte interesante.
Delphine de Vigan aduce în Prinţesa şi cerşetoarea (trad. Ianina Marinescu, 192 pag.) o eroină de 13 ani, Lou, precoce şi receptivă, a cărei viaţă se schimbă după ce, documentându-se pentru un proiect şcolar, o întâlneşte pe No, adolescentă care trăia pe străzile pariziene. Prin prietenia şi trecerea de la o vârstă la alta, cartea propune o radiografie socială. Cum să fii un explorator al lumii în care trăieşti. Un muzeu viu la purtător (trad. Ianina Marinescu, 208 pag.) face parte din seria de experimente realizate de Keri Smith, autoarea unui bestseller tradus anterior, Jurnalul meu trăsnit.

Serii noi în colecţii consacrate: Young Adults şi Junior

Editura Trei şi-a diversificat colecţia „Fiction Conection” cu seria Young Adults lansând la Bookfest 2013 primele trei titluri, iar la Gaudeamus alte două. Jurnalul unui adolescent timid de Stephen Chbosky (trad. Constantin Dumitru-Parcus, 256 pag.) relatează încercările din primul an de liceu ale unui Charlie timid, în scrisorile trimise unui prieten imaginar; Sub aceeaşi stea de John Green (312 pag.) este povestea iubirii adolescentine sub semnul apropierii inevitabile de moarte. Ambele romane au ca modele cărţicult, semnate de J.D. Salinger şi Erich Segal, următoarele aparţin unor genuri promovate insistent de editură.
Starters de Lissa Price (trad. Mihai- Dan Pavelescu, 312 pag.) îmbină SF, fantasy şi thriller, într-o poveste plasată într-un Los Angeles sumbru, devastate de un război biologic, în care au dispărut adulţii, iar o Bancă de Corpuri închiriază bătrânilor corpurile celor tineri. Regatul umbrelor de Leigh Bardugo (trad. Laurenţiu Dulman, 344 pag.) este un fantasy pentru tineri, amintind de J.R.R. Tolkien. Roşu ca sângele de Salla Simukka (trad. Sigrid Crăsnean, 232 pag.), lansat în prezenţa autoarei finlandeze, deschide trilogia Albă-ca- Zăpada, ce ambiţionează să realizeze prin Lumikki Andersson, liceeana de 17 ani, o soră mai mică a eroinei Lisbeth Salander din Millenium, bestseller care i-a adus faima postumă lui Stieg Larsson.
Biblioteca Polirom şi-a schimbat formatul la începutul anului 2013, bun prilej să ordoneze titlurile. Dacă seriile „Esenţial” şi „Actual” erau previzibile, surpriza o produce seria „Junior”, iniţiată din nevoia de a păstra autorii consacraţi şi cu titlurile dedicate celor tineri, şi, aş adăuga eu, de a-şi creşte cititorii pentru formulele propuse în colecţie, ca roman istoric, proză scurtă etc. Sunt mari autori în deschiderea colecţiei, care se întorc la altă vârstă, urmaţi de autori noi, debutanţi.
Copilul zânelor de Philippa Gregory (trad. Luminiţa Gavrilă, 256 pag) deschide trilogia aventurilor unor tineri ce străbat Europa, ca să ajungă în Valahia, probând puterea de imaginaţie a unei autoare cantonată în istoria Angliei. Visătorul (trad. Dana Crăciun, 168 pag.) aduce revelaţia unui Ian McEwan fascinat de misterele copilăriei, într-o serie de şapte poveşti, formând un ciclu plin de poezie. N-a dansat decât o vară de Per Olof Ekström (trad. Maria şi Petre Banuş, 336 pag.) este reeditarea unei istorii de iubire fără vârstă.
Noutatea seriei vine cu Scenariu pentru happy-end de Matthew Quick (trad. Lavinia Branişte, 296 pag.), un debut spectaculos, deja ecranizat, cu aventuri pe muchie de cuţit între absurd şi nebunie. Îi va urma alt debut – Un motan pe nume Bob de James Bowen: povestea unui motan salvat de un om al străzii, care îşi salvează salvatorul. Poate aici îşi avea locul Cărarea pierdută de Alain Fournier (într-o nouă traducere, a Laurei Marin), deşi colecţia în care a apărut „Top 10+” îi asigură un public mult mai numeros.
Şi în colecţiile altor edituri s-au strecurat titluri ce i-ar interesa pe adolescenţi, deşi ele au miză istorică şi politică. Toţi pleacă de Wendy Guerra (trad. Luminiţa Voina-Răuţ, Editura Vellant, 253 de pag.) cuprinde în notaţii de jurnal povestea Nievei Guerra, de la opt la douăzeci de ani, şi cronica vieţii cubaneze. Tot o ţară aflată sub dictatură, Argentina, este fundalul unui roman încărcat de fantezie, Kamceatka de Marcelo Figueras (trad. Elena Alexandra Şerban, Editura Allfa, 304 pag.), structurat în „ore” (Biologia, Geografia, Limbajul, Astronomia, Istoria) separate de câte o „recreaţie”. O vară mişto de Wolfgang Herrndorf (trad. Monica-Livia Grigore, Editura Allfa, 208 pag.) relatează călătoria aventuroasă a doi puşti, un berlinez şi un imigrant rus, cu o maşină Lada furată.
Însă revelaţia anului a adus-o Circul nopţii de Erin Morgenstern (trad. Ondine Dăscăliţa, Editura Corint, 416 pag.): povestea unui circ magic, care apare pe neaşteptate şi dispare la fel, unde se întrec ucenicii celor mai mari magicieni, fără ca ei să ştie, iar povestea lor de iubire se împeteşte cu pasiunea celor ce s-au îndrăgostit de circ, numiţi rêveurs, într-un zig-zag halucinant al timpului şi al spaţiului. De la Umbra vântului de Carlos Ruiz Zafon nu a mai apărut o carte care să cucerească şi să încânte cititori de toate vârstele.
Şirul de titluri prezentate au mare diversitate, inclusiv ca valoare literară, şi contrazic ideea lui Harold Bloom, care susţine că tinerii trebuie să citească doar marile cărţi ale marilor autori. Experienţa directă de profesor dovedeşte altceva. Întâi, adolescenţi sunt atraşi magnetic de cărţile vârstei şi timpului lor. În al doilea rând, ei nu pot înţelege capodopere fără o deprindere de lectură. În al treilea rând, pentru a-i provoca să citească merită folosită orice „muniţie”, aşa îşi pot găsi cărţile care le plac şi-i transformă în cititori, care îşi aleg apoi singuri lecturile şi au acces la capodopere.
Proiectele de lectură făcute de profesori în liceu, cu liste de cărţi, prezentări variate, seamănă cu bătă- liile dintr-un război nesfârşit, purtat cu mai mulţi adversari. Dar poate le vin în ajutor moşii cei darnici din decembrie, dacă aduc în tolbă şi pun sub brad câteva cărţi, căutate atent ca să fie pe plac şi necititorului, ori chiar să se îndrăgostească de ele, să caute şi altele, care să le semene. Sărbătorile şi vacanţa de iarnă fac, uneori, asemenea minuni.


Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara