Numărul curent: 50

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Lecturi la zi:
O reeditare binevenită de C. Rogozanu


În 1970 apărea cartea lui I. Negoiţescu despre E. Lovinescu, una din monografiile importante dedicate marelui critic. După aproape treizeci de ani Editura Paralela 45 ne oferă o binevenită reeditare. Pe lângă textul propriu-zis apar două addende în care sunt incluse pagini despre Lovinescu din alte cărţi ale lui I. Negoiţescu (Ora oglinzilor, Istoria literaturii române etc.). Volumul se încheie cu un articol din 1943 despre criticul Şcolii de la Sibiu scris de nimeni altul decât însuşi Lovinescu: "Planetă de scriitor tânăr".
Primul lucru care atrage atenţia la o relectură este "fidelitatea" cu care Negoiţescu reconstituie diferitele ipostaze ale criticului. Memorii este, paradoxal, cartea cea mai citată - Lovinescu este, şi nu în ultimul rând, propriul său comentator. Tocmai această latură este pusă discret în evidenţă - patronul Sburătorului şi-a construit necontenit imaginea, nuanţele savuroase pe care el însuşi le-a adăugat propriei personalităţi neputând lipsi dintr-o carte care îi este dedicată. Sub aparenţa unei simple monografii se ascunde un interesant decupaj al operei lovinesciene: citate lungi din cărţi scrise în registre diferite dialoghează nestingherit, supravegheate cu fals ochi academic de Negoiţescu. Conflictul permanent între scepticism şi dorinţa de a promova sincronizarea - iată intriga acestei cărţi. Afirmaţii cu caracter programatic completează, în scenariul lui Negoiţescu, tonul confesiv din Memorii. Pe fundalul acestei lupte între registre de scriitură apar celebrele bătălii literare în care se angajase Lovinescu. Revenirile acestuia, revizuirile pe care le opera neîncetat asupra propriilor judecăţi sunt urmărite cu minuţie; scopul este reliefarea evoluţiilor stilistice care însoţesc fiecare nuanţare. Lovinescu făcea mai ales revizuiri stilistice - Negoiţescu urmăreşte schimbarea unor fraze a unor cuvinte, fiecare dintre acestea trădând o nouă perspectivă asupra discursului critic. Înlocuirea unor cuvinte precum e "ostil" şi "indulgenţă" cu "potrivnic" şi, respectiv, "îngăduinţă", ascunde o intenţie clară a criticului, mărturisită de acesta în Memorii: "Faza de dinainte de război se caracterizează prin tendinţa spre purism,(...) ocolirea sistematică a neologismului până la înlocuirea lui prin perifrază". Obsesia principală a cărţii lui Negoiţescu este organicitatea devenirii criticului Lovinescu - totul trebuie demonstrat din aproape în aproape, cât mai aplicat pe text. Sunt urmărite cele mai mici variaţiuni, importanţa lor fiind demonstrată convingător. Foarte interesant este capitolul "Arta criticului", unde un loc important îl ocupă portretistica lovinesciană; exemplele sunt savuroase - analizele didactice ale unui anume Botez intră într-un mic dialog parodic: ""Dar nu găsiţi acest dialog profund caracteristic?" - îl găsim. "Şi cât e de sugestiv dialogul acesta..." - e, într-adevăr, sugestiv. "Nu e oare acest portret al Floricăi, o pânză de preţ?" - de mare preţ." Şi persiflarea continuă necruţător cu alte şi alte "replici".
Contrastul permanent între judecata critică şi dimensiunea literară (portret, amintiri etc.) pe care Negoiţescu încearcă să-l pună în evidenţă, apare în toată splendoarea lui în portretul care îi este dedicat: "În Manifestul "Cercul literar" din Sibiu, l-am recunoscut ideile, nu şi stăpânirea formei; totul e exprimat într-însul cu atâta fermitate (unde e cobaltul ochilor puri, visători), cu atâta vigoare, cu atâta virilă hotărâre (unde e suavul chip de androgin?), într-o formă atât de matură, ponderată, încât nu-mi vine aproape să cred că poate fi opera unui tânăr de douăzeci şi doi de ani".


I. Negoiţescu, Despre E. Lovinescu, Ed. Paralela 45, colecţia "Cercul Literar de la Sibiu", 1999, 128 pag., 28000 lei.