Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
O întâlnire de neuitat de Monica Pillat

De mai mulți ani părintele poet Ioan Pintea m-a rugat să vin la Bistrița, ca să facem împreună un simpozion dedicat poetului Ion Pillat și fiului său, Dinu. Abia la sfârșitul acestui iunie am izbutit să îi onorez invitația și să mă bucur de extraordinara lui ospitalitate.
Cum am sosit acolo, cu două zile înainte de simpozion, părintele Ioan Pintea a avut bunătatea să mă ducă la Mânăstirea Rohia, unde nu mai fusesem niciodată și unde nădăjduiam să ajung, ca să văd și eu locul unde a devenit monah Nicolae Steinhardt, marele prieten al tatălui meu. Cu emoție am intrat în frumoasa biserică, unde m-am rugat pentru sufletele celor dragi mie, acum sălășluind în nevăzut, apoi părintele Ioan Pintea m-a condus la biblioteca Mânăstirii, la ordonarea căreia a lucrat un timp părintele Nicolae, mi-a arătat cărțile, cu dedicațiile autorilor, primite de acesta și dăruite sfântului locaș. Am vizitat chilia unde a locuit monahul, cu masa îmbogățită acum de substanțialele volume din opera lui apărute până acum la Editura Polirom. După ce părintele stareț Macarie ne-a ospătat de prânz în trapeză, ne-am dus împreună la mormântul monahului Nicolae și acolo s-a făcut un parastas în amintirea și spre pomenirea sa. Voi păstra totdeauna în memorie acele clipe lângă crucea monahului, pe care, altădată, îl vedeam atât de des în casa părinților mei.
Sub titlul Minunea timpului trăit: Familia Pillat și cultura română, evenimentul, pus la cale de Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița- Năsăud, s-a desfășurat pe 27 iunie în sala Gavril Scridon a acestei frumoase biblioteci amenajate și conduse cu dăruire și entuziasm de părintele Ioan Pintea. Clădirea bibliotecii se află chiar lângă biserica în care dânsul slujește, astfel încât cele două lăcașuri sunt cuprinse în aceeași aură de spiritualitate. Pe scena elegantei încăperi, părintele Ioan Pintea a așezat cinci scaune care au rămas goale, pentru oaspeții nevăzuți, invitați la întâlnirea de taină. Pe spătarul scaunului din mijloc a fost rezemată o fotografie înrămată a lui Dinu Pillat. Simpozionul, moderat cu iubire de buna noastră gazdă, s-a deschis cu prezentarea și proiecția de către Alexandru Munteanu a unei antologii din filmele documentare realizate de Nicoleta Brătescu („Dinu Pillat sau Calea Regală”), de Roxana Chiriță („Cornelia Pillat: Portret de familie”) și de Alexandru Munteanu („Procesul Ceasului de Apoi”) în cadrul seriei Rezistența prin cultură, difuzată de TVR între anii 2007-2013.
După emoționanta evocare cinematografică, Î.P.S. Mitropolit Andrei Andreicuț a dat un sens liturgic evenimentului consacrat lui Dinu Pillat, pe care l-a asociat comemorării în acest an a sfinților martiri din închisori. M-a impresionat profund căldura plină de compasiune cu care Î.P.S. Andrei Andreicuț a vorbit despre încercările grele date de Dumnezeu tatălui meu și despre rostul cristic al suferinței. La sugestia părintelui Ioan Pintea, eu am înfățișat soarta bibliotecilor familiei, care, după moartea poetului, au fost în mare parte distruse de urgia comunistă. Am observat de asemenea schimbarea de viziune, de la biblioteca percepută ca proprietate și obiect muzeal de către Ion Pillat la imaginea bibliotecii deschise, pusă în mișcare de altruismul cultural al vremurilor de mai târziu. Istoricul și critical literar George Ardeleanu, care a îngrijit și prefațat seria de autor Humanitas – Dinu Pillat, a adus în fața publicului câteva mostre din dosarul informativ CNSAS al tatălui meu, alcătuind din ele un portret halucinant al celui urmărit de dimineața până seara de agenții Securității de atunci. El s-a referit totodată la strânsa prietenie dintre Dinu Pillat și Nicolae Steinhardt și a comparat destinele extraordinare ale celor două cărți, Așteptând ceasul de apoi și Jurnalul fericirii, cărți care le-au supraviețuit autorilor, biruind până la urmă vicisitudinile.
Preotul Ioan Bizău a vorbit cu entuziasm despre volumul Ofrande al Corneliei Pillat care reconstituie din amintiri galeria de personaje ale familiei evocate. A ținut să evidențieze și uriașa muncă a Corneliei Pillat care a îngrijit în două ediții opera completă, în 7 volume, a lui Ion Pillat. Profesorul și criticul literar Al. Cistelecan a mărturisit cu vădită emoție cum s-a apropiat prin teza sa de doctorat de opera poetului Ion Pillat și cum a descoperit în lirica acestuia o dimensiune spirituală pe care, la data apariției scrierii Celălalt Pillat, nu o mai adâncise nimeni. Pământul în poezia pillatiană, a demonstrat criticul, face valuri ca marea, devine fluid și transparent, oglindind cerul, astfel încât aparenta sa opacitate devine aeriană.
Poetul și eseistul Aurel Rău a evocat odiseea reeditării liricii lui Ion Pillat în anii 60, când a început să lucreze împreună cu soția artistului, Maria Pillat, la alcătuirea unei antologii care să cuprindă și traducerile din poezia străină. În 1963, Dinu Pillat se afla în detenție și publicarea unui volum de Ion Pillat putea părea multora o utopie. Aurel Rău a ținut să sublinieze că lupta sa pentru readucerea în conștiința publicului a operei poetului, pus la index de regimul comunist, a reprezentat și o formă personală de protest față de nedreptățile care ne mutilaseră cultura. Mi-a arătat, după aceea, două scrisori ale bunicii mele în care ea își arăta bucuria și recunoștiința pentru strădaniile lui. M-a impresionat mult să văd cu câtă grijă păstrase Aurel Rău acele pagini în plicurile în care fuseseră expediate. Teodora Stanciu, cunoscută pentru emisiunile sale de la radio cultural și mai recent pentru cele de la radio Trinitas, a vorbit despre contribuția culturală a „dinastiei Pillat”, încheindu-și alocuțiunea cu versurile poetului după care „raiul e o casă din Muscel”.
Evenimentul a fost urmat de un parastas la biserica din apropierea bibliotecii, unde a slujit Î.P.S. Andrei Andreicuț, alături de părintele Ioan Pintea, diaconul Claudiu Grama, de preoții bisericii „Sfinții Trei Ierarhi”, Liviu Șugar, Ștefan Borodi și de părintele stareț Macarie Motogna de la Mânăstirea Rohia. Puterea frumoaselor voci a făcut să răsune sfântul locaș și dragostea, cu care au fost pomeniți cei nevăzuți, ne-a umplut sufletele de lumină.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara